Filozofie de viata

"DACA E NEVOIE,OPRESTE-TE SI O VIATA NOUA VA INCEPE,DACA E NEVOIE, ASTEAPTA...MIRACOLE SE INTAMPLA"

( de pe site ul http://gabitza-stefanescu.blogspot.com/ )

Care e diferenta dintre optimism si realitate?

Autorul blogului http://totuledragoste.blogspot.com/ ne marturiseste urmatoarele cuvinte de mai jos.

Imi poti spune oricum vrei tu ...e alegerea ta...hai sa-ti spun cum a inceput totul...intotdeauna undeva in adancul meu am stiut ca ceva e "in neregula" cu societatea si cu modul ei de educare a individului si colectivului...si uite asa am inceput sa caut adevarul despre cine sunt eu cu adevarat?ce se intampla cu viata noastra...se rezuma oare totul la fuga,alergatura dupa bani,distractii fugitive...am inteles acum ca totul e asa cum vrei sa fie si ca totul e deja acolo,a fost si va fi intotdeauna...te-am bulversat,stiu...asa eram si eu ,dar acum imi dau seama ca toate se leaga la un nivel "beyond our imagination" :)...si ca cel mai important lucru este ca "atunci cand elevul e pregatit,MAESTRUL va apare"

Chipul din lac

http://cufarulcunestemate.blogspot.com/2009/10/chipul-din-lac.html

azi voi vorbi despre ceva emotionant...
acum ceva timp am avut o calatorie..
Umblam prin taramuri fermecate, fosnete si senzatii pure, auzeam zgomotul greierului, aflam sunetul pasarilor padurilor. Am ajuns in sfarsit in fata unui lac. Un lac intins, albastru si static. Am mers langa el o vreme pana m-am trezit oglindita in el. Ce am vazut..un chip, cel mai frumos chip, nobil, delicat, angelic,albastru-verzui, buclat si fermecat. Era prima data cand il vedeam.
M-am emotionat la inceput de frumusetea lui, nu avea nici un defect. Nu ma mai satur sa ma uit la acest chip, este perfect si inspira noblete, delicatete si daruire prin insasi aceste trasaturi. Ele creeaza nobletea, delicatetea si daruirea acestui chip.
Nu ne cunoastem chipurile, fetele noastre ne sunt straini, suntem proprii nostri straini acceptati de propriile masti nascute din arta si priceperea disimularii. De ce avem nevoie de ea? Nu am dat-o niciodata jos. Oare de unde sa ne cunoastem adevaratul chip daca nici macar nu l-am vazut vreodata, macar o data! Nu avem de unde sa-i stim trasaturile, liniile fetei, contururile, ne cunoastem partial sau deloc. Suntem proprii musafiri in casa propriei vesnicii. Incredibil! insa extrem de crud. Asta e adevarul nostru. Constientizarea a ceea ce suntem si nu a mastilor schimbate cu fiecare zi. Cautam chipuri ce nu avem idee cum arata, nu avem macar schita mentala a chipului cautat. Suntem mascati din cap pana-n picioare cu masti grele, zornaitoare ce cauta chipuri necunoscute. Unde sa le gasim cu mastile puse?

http://cufarulcunestemate.blogspot.com/2009/10/chipul-din-lac.html

Cand sufletul arde ...

De multe ori tristetea ne incalzeste sufletul... Si un suflet cald e intotdeauna optimist! Orice s ar intampla in juru-i... si oricare ar fi sfarsitul luptei, el stie ca poate castiga in final razboiul CU EL INSUSI. Trebuie sa-l castige... daca e un om cu adevarat cald in suflet!
Un suflet cald este intotdeauna un suflet viu chiar daca este inconjurat de o aura de tristete!
Iar mie imi vin in minte acum cuvintele lui Iisus din Biblie: " Lasati mortii sa-si ingroape mortii! "
Adica, nu te ingriji mai mult decat e necesar de cei ce sunt morti spiritual!

Quo vadis ?

Ce inseamna Quo Vadis ?

Expresia latina " Quo vadis? ", tradusa ad litteram, inseamna : " Unde mergi? "

Conform cartii apocrifice ( adica carte necontinuta in Biblia crestina) " Faptele apostolului Petru ", in timpul persecutiilor asupra crestinilor ordonata de imparatul Nero, apostolul Petru fuge din Roma pentru a evita martiriul. Insa pe via Appia , ii apare Iisus care se indreapta in directie opusa, inspre oras.

Quo vadis, Domine? ( Doamne, unde mergi? ) Il intreaba apostolul.
Venio Romam, iterum crucifigi ( Ma duc la Roma, pentru a fi crucificat inca o data) ii raspunde Iisus.
Apostolul intelege atunci ca Iisus, cu acest gest, ii cere sa se intoarca in Roma si sa accepte martiriul, si se supune.
Traditia spune ca a dorit sa fie crucificat cu capul in jos, nesimtindu-se demn de a muri in acelasi fel cu Maestrul sau.

Voi sunteti Sarea Pamantului!

Tot ce este necesar raului pentru a triumfa este ca oamenii buni sa nu se implice.

Edmund Burke

Imi aminteste de cuvintele lui Iisus: Voi sunteti sarea Pamantului. Daca sarea Pamantului se strica, atunci cu ce se va mai sara.

Sau in alta varianta de traducere: "Dacã sarea îsi pierde gustul, prin ce îsi va cãpãta iarãsi puterea de a sãra? Atunci nu mai este bunã la nimic, decât sã fie lepãdatã afarã si cãlcatã în picioare de oameni" (Matei 5,13)

Inaltimea morala a celui care intelege

Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus,daca vrei sa poti sa vezi foarte departe...

Constantin Brancusi

Linistea unui fragment

Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire
Paulo Coelho


când m-am trezit
era atâta linişte…
nu-mi aduceam aminte…
umbra
se desprinde
anevoios,
simte frigul năpraznic
ce înfiorează
epiderma
amestecată cu fluid…
frânturi de cuvinte
se îngrămădesc,
se amestecă
bucată cu bucată
ca un joc…
mă-ntreb
de câte zile dorm…
mâine am să-mi cumpăr
o rochie aurie…
în faţa unei oglinzi
cu margini tocite mă privesc…
cu un deget nepăsător
urmăresc un rictus
de-a lungul vremii
întipărit pe chip…
sunt eu…
nu–mi amintesc
să mă fi văzut
de curând…
……………………..
un murmur
sfâşie tăcerea…
“Nu vreau să devin un
fragment
rătăcit….”

maia

Ce se intampla de fapt ?

Se intampla ca tot aerul de senzualitate latenta si ispititoare
ne patrunde pana in suflet daca n-avem vigilenta.
Si ne tine captivi si izolati
de tot ceea ce ne-ar aduce acum
pace si incredere in ziua de azi
cat si in fiecare zi care vine.
Iar la final, daca moartea fizica vine,
sau cand un necaz mare sau o bucurie mare
vine peste sufletul nostru,
atunci ne trezim din acest aer de betie
si ne dam seama de cum ar fi trebuit sa fie viata noastra
si de tot binele pe care de fapt noi nu l-am trait,
desi ar fi fost atat de simplu sa o facem.
Ar fi fost de ajuns doar sa dovedim fermitate in decizii...
Se intampla ca la final cea mai mare parte a omenirii
va culege doar regretul amarnic al ratarii cauzate de superficialitate
si nepasare in modul de a gandi si de a actiona,
in timp ce ceilalti, cei putini oameni chibzuiti, vor obtine rasplata
vigilentei lor care consta in posibilitatea fericirii si a privirii
cu incredere atat catre prezent cat si spre viitor~!

Eu de care parte a baricadei stau acum ?

Soarele pe care nu il vezi

Aceasta lume e sub o anumita vraja, si
De aceea nu sta conectata la realitate.
Omenirea merge inainte dezorientata,
Gandurile au atins speta cea mai joasa.
O rugaciune as vrea...
Pentru ca nici un razboi sa nu mai fie intre noi!
Si sa revina iar dorinta de a iubi si de a avea copii.
De egoism ne-am imbolnavit, in timp ce ne minteam pe noi.
Cate ceruri impreuna am impartit pe vremea cand stiam
Sa ne fim aproape!
Dar acum, iata-ne aici!
Hotarati doar pe jumatate.

Unde vei duce tu surasul meu, si puterea de a trai fara de teama?... Raspunde-mi!
Cui vei dedica tu luna, cu lumina si splendoarea ei?... Raspunde-mi!
E momentul de a ne spune totul,
Acum sau niciodata altcandva,
Iar acel copil care se naste azi, poate vei fi tu... poate esti tu!

M-am hotarat: lupt alaturi de tine.
M-am hotarat: raman.
Eu nu cedez, ba dimpotriva
Imi cer partea mea.
Caci un soldat adevarat
Cu adevarat cunoaste
Ce este intr-adevar infernul!
Vreau sa ma intorc la tine,
Fara sa-ti mai par un sclav,
Ci dimpotriva: un rege!

Exista un soare pe care
Nu reusesti sa-l vezi.
El iti vorbeste si tu il crezi.
Aceasta e credinta ?
A te darui in intregime,
Te apropie tot mai mult
De oameni.
Acesta este sensul?
Violenta e noua evanghelie,
Dar Christos in ea nu e.
Daca intr-adevar putem avea
Un viitor,
Depinde doar de noi,
Sa stii!

Tot ceea ce noi avem nevoie
Este, de fapt,sa contemplam
Un orizont complet deschis!
O zi de duminica, o paine,
O plaja unde sa ne regasim,
Sau sa ne pierdem uneori!
Vointa sa nu ne lipseasca, si
O rugaciune sa ne insoteasca
Intotdeauna,
Pentru a nu uita nici macar o clipa
De noi insine,
In timp ce asteptam sa se faca seara...
Pentru ca seara suntem mai adevarati,
Pentru ca seara suntem mai buni,
Pentru ca seara ne intoarcem
Iar si iar.... acasa!

( dupa Renato Zero- Il Sole Che Non Vedi )

Vocea interioara nu minte

What the inner voice says will not disappoint the hoping soul.~Johann Friedrich Von Schiller

Ceea ce spune vocea interioara nu va dezamagi sufletul ce spera...

Cine se va bucura de Paradis?

"Heaven will be inherited by every man who has heaven in his soul." -Henry Ward Beecher

" Cerul va fi mostenit de fiecare om care poarta Cerul in sufletul sau. " -

Ce e gresit in interpretarile bisericii?

" Daca oamenii ar citi Biblia si-ar da seama de cat de gresite sunt interpretarile bisericii! "

Aceasta fraza e valabila si astazi. Ba chiar acum mai mult decat in vremea lui Martin Luther pentru ca toti avem posibilitatea de a ajunge la Biblie. Insa oamenii nu-si dau interesul pentru a afla Adevarul si cum stau in realitate lucrurile. Ei prefera sa fie leganati de catre biserica intr-un somn permanent si surd, pana cand vor realiza ce au pierdut de fapt prin modul superficial de a se comporta si a gandi !

Biserica si Paradisul

Foarte interesant si foarte actual pana si in ziua de azi, dialogul dintre papa si Martin Luther din filmul artistic " Luther " .
Dialogul este o confruntarea pe tema indulgentelor ce se pot cumpara cu bani. Indulgenta reprezentand asigurarea de catre biserica a unui loc in Paradis pentru cel care ofera bani bisericii. De parca biserica cu sirul ei nesfarsit de pacate ar fi in masura sa ofere si sa asigure locuri in Paradis!
Luther afirma:
-Autoritatea papala nu este pastrata de asocieri papale,
ci prin asigurarea credibilitatii papei si explicarea scripturilor divine.
- Papa interpreteaza scripturile! i se raspunde lui Luther.
Replica lui Luther e taioasa si scurta:
-El le poate interpreta, dar el nu este deasupra lor.

De asemenea in acest dialog din film Luther afirma:
Daca oamenii ar citi Biblia, si-ar da seama cat de gresite sunt interpretarile bisericii.