Motto:
Că credinţă n-are nime'.
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Coborât-o, coborât
Coborât-o coborât
În sara de Crăciun
Domnu' Isus pă pământ
Sara de Crăciun frumos
Să vadă la fiecare
Care ce credinţă are.
Dumnezău o văzut bine
Că credinţă n-are nime'.
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai fraţilor, vai de voi,
De voi trimite-un război,
Atunci vi-ţi aduce-aminte
Că şi-n ceri este-un părinte.
Un părinte răbdător[i],
V-o dat sfinte sărbători,
Un părinte sfânt şi bun
Că v-o dat sfântu' Crăciun.
Saturday, December 25, 2010
Wednesday, December 22, 2010
Cu dragoste, eroilor!
Eroilor romani din 1989, cazuti rapusi de fratii lor de sange, eroilor tarii din 1989 jigniti astazi de multi nefericiti ai acestei tari care nu merita sa poarte numele nobil de " romani " si care regreta comunismul totalitar si nu stiu sa aprecieze libertatea pe care o au astazi... Chiar si pentru mintea lor ingusta si sufletul lor nerecunoscator sunt versurile de mai jos :
"
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.
"
( din Decebal catre popor- G. Cosbuc)
"
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.
"
( din Decebal catre popor- G. Cosbuc)
Monday, December 20, 2010
De ce ti-e data viata?
| ||
| 03 Decembrie 2010 |
( preluata de pe poezii.biz )
Ce frumoasa este!... Nici nu stiu autorul...
Imaginea prezentului
Si coboara mereu si zi de zi, inspre Pamant Iubire!
Dar cine se mai opreste sa vada? Precum pastorii candva odata!
Dar cine se mai opreste sa vada? Precum pastorii candva odata!
Decembre - cu varianta in engleza
Nicu Alifantis canta Decembre de George Bacovia:
Te uită cum ninge decembre…
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.
Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele – totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele – totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.
Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă… zăpada ne-ngroape.
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă… zăpada ne-ngroape.
Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citeşte nainte.
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citeşte nainte.
E ziuă şi ce întuneric…
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.
Eu nu mă mai duc azi acasă…
Potop e-napoi şi nainte,
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citeşte nainte.
Rostul omului in Creatie
In lumile inalte de dincolo oamenii traiesc pentru a-i bucura pe ceilalti din jurul lor. Dar si aici in materia grosiera a Pamantului ar trebui sa traim doar astfel incat sa fim o bucurie pentru altii. Asta e sensul existentei oamenilor buni pe Pamant. Si unul din rostul existentei omului in general... Dar cred ca cel mai important rost al existentei omului este sa-si arate prin tot ceea ce face recunostinta sa Domnului, Lui, Cel Care a permis existenta omului in Creatie.
Sunday, December 19, 2010
Viata se traieste... pe zile!!
" Sa nu uiti niciodata ca viata e... pe zile. Si sa-ti traiesti ziua asta. Noi tot timpul facem planuri mari. Facem... Si pleaca ziua. Ziua asta o ratam. Eu stiu doar atata: ca nu exista decat Acum. "
( Oana Pellea )
Fragment din interviul dat Eugeniei Voda:
Oana Pellea: Si pleaca ziua. Ziua asta o ratam. Eu stiu doar atata: ca nu exista decat Acum.
Eugenia Voda: Majoritatea oamenilor cred ca traim tot timpul cu ideea ca exista maine... maine... maine...
Oana Pellea: Da. Si cu senzatia ca intr-o zi...: " Acuma.", "Eu acuma am sa muncesc.", "Acum trag", " Acum e pentru copii." "Acuma o sa invat.", " Acuma iau asta", " Lasa ca stau mai mult la birou ca sa...", " Pentru ca o sa vina o zi cand o sa traiesc...". Nu vine... niciodata!... Surpriza: Nu vine niciodata!
( Oana Pellea )
Fragment din interviul dat Eugeniei Voda:
Oana Pellea: Si pleaca ziua. Ziua asta o ratam. Eu stiu doar atata: ca nu exista decat Acum.
Eugenia Voda: Majoritatea oamenilor cred ca traim tot timpul cu ideea ca exista maine... maine... maine...
Oana Pellea: Da. Si cu senzatia ca intr-o zi...: " Acuma.", "Eu acuma am sa muncesc.", "Acum trag", " Acum e pentru copii." "Acuma o sa invat.", " Acuma iau asta", " Lasa ca stau mai mult la birou ca sa...", " Pentru ca o sa vina o zi cand o sa traiesc...". Nu vine... niciodata!... Surpriza: Nu vine niciodata!
A creste invatand
IN TIMP INVETI
(Jorge Luis Borges)
****
Dupa un anumit timp,
omul invata sa perceapa diferenta
subtila intre a sustine o mana
si a inlantui un suflet,
si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva
si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta,
si asa, omul incepe sa invete...
ca saruturile nu sunt contracte
si cadourile nu sunt promisiuni,
si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi,
si invata sa-si construiasca toate drumurile
bazate in astazi si acum,
pentru ca terenul lui ' maine '
este prea nesigur pentru a face planuri ...
si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult,
pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza.Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina
si-si impodobeste propriul suflet,
in loc sa mai astepte ca altcineva sa-I aduca flori,
si invata ca intra-devar poate suporta,
ca intra-devar are forta,
ca intra-devar e valoros,
si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata.
Cu timpul inveti ca a sta alaturi de
cineva pentru ca iti ofera un viitor bun,
inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut.
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale,
fara a pretinde sa te schimbe,
iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti.
Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea,
in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati,
si ca cel care nu lupta pentru ei,
mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie,
pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.
Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten,
e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca desi
poti fi fericit cu prietenii tai,
intr-o buna zi vei plange
dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta,
nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana,
mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi
umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca,
asta va determina ca in final,
ele nu vor mai fi asa cum sperai.
Cu timpul iti dai seama ca in realitate,
cel mai bine nu era viitorul,
ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.
Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur,
iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine
si acum s-au dus si nu mai sunt...
Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa
ceri iertare,
sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor,
sa spui ca ai nevoie,
sa spui ca vrei sa fii prieten,
dinaintea unui mormant,
nu mai are nici un sens.
Dar din pacate,
toate se invata doar cu timpul...
(Jorge Luis Borges)
****
Dupa un anumit timp,
omul invata sa perceapa diferenta
subtila intre a sustine o mana
si a inlantui un suflet,
si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva
si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta,
si asa, omul incepe sa invete...
ca saruturile nu sunt contracte
si cadourile nu sunt promisiuni,
si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi,
si invata sa-si construiasca toate drumurile
bazate in astazi si acum,
pentru ca terenul lui ' maine '
este prea nesigur pentru a face planuri ...
si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult,
pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza.Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina
si-si impodobeste propriul suflet,
in loc sa mai astepte ca altcineva sa-I aduca flori,
si invata ca intra-devar poate suporta,
ca intra-devar are forta,
ca intra-devar e valoros,
si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata.
Cu timpul inveti ca a sta alaturi de
cineva pentru ca iti ofera un viitor bun,
inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut.
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale,
fara a pretinde sa te schimbe,
iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti.
Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea,
in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati,
si ca cel care nu lupta pentru ei,
mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie,
pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.
Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten,
e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca desi
poti fi fericit cu prietenii tai,
intr-o buna zi vei plange
dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta,
nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana,
mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi
umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca,
asta va determina ca in final,
ele nu vor mai fi asa cum sperai.
Cu timpul iti dai seama ca in realitate,
cel mai bine nu era viitorul,
ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.
Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur,
iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine
si acum s-au dus si nu mai sunt...
Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa
ceri iertare,
sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor,
sa spui ca ai nevoie,
sa spui ca vrei sa fii prieten,
dinaintea unui mormant,
nu mai are nici un sens.
Dar din pacate,
toate se invata doar cu timpul...
Saturday, December 18, 2010
Poezia s-a nascut in Cer...
Poezia s-a nascut in Cer...
Poezia s-a nascut in Cer
Din Cuvantul fara de prihana,
Poezia-flacara si ger,
Poezia-foame, dar si hrana...
Poezia s-a nascut in Cer
Si aici ne-a fost trimisa noua,
Poezia-Doamne, ce mister!
Poezia-seceta si roua...
Setea noastra sfanta de vazduh,
Poezia-Adevar si Duh.
( Nicolae Nicoara-Horia )
Poezia s-a nascut in Cer
Din Cuvantul fara de prihana,
Poezia-flacara si ger,
Poezia-foame, dar si hrana...
Poezia s-a nascut in Cer
Si aici ne-a fost trimisa noua,
Poezia-Doamne, ce mister!
Poezia-seceta si roua...
Setea noastra sfanta de vazduh,
Poezia-Adevar si Duh.
( Nicolae Nicoara-Horia )
Friday, December 17, 2010
Despre Mesajul Graalului - Editia de ultima mana
Celor care se indoiesc de autenticitatea Editiei de ultima mana a Mesajului Graalului:
Abd-ru-shin nu a lasat nici un document semnat de mana Sa care sa valideze astfel Editia de ultima mana a Mesajului Graalului. Fara indoiala ca daca Abd-ru-shin ar fi facut acest lucru, nimeni nu ar fi putut pretinde contrariul. Situatia ar fi fost atunci diferita, dar in fond, poate ca nu! De fapt, daca ne oprim putin sa reflectam, cum poate indoiala sa se strecoare astfel si apoi sa se instaleze in sufletul uman? Oare nu exista suspiciunea si neincrederea deja in acest suflet? Fie si doar intr-o mica masura sau doar ca samanta! Oricine este vizat in privinta aceasta, ar trebui sa se cerceteze pe el insusi, caci daca a absorbit cum trebuie Mesajul Graalului, el va gasi cu siguranta ajutorul si mijlocul de a-si recunoaste aceasta slabiciune, si de asemenea va gasi si calea de a putea sa se lupte cu ea pentru a se elibera.
Daca omul isi poate recunoaste propriile slabiciuni, asa cum este cea a indoielii, a suspiciunii si a neincrederii, atunci era nevoie de un document scris de mana lui Abd-ru-shin pentru a dovedi autentiticitatea Editiei de ultima mana?
( Inspirat de pe site ul de limba franceza http://oeuvre-de-abdrushin.eklablog.fr .)
Abd-ru-shin nu a lasat nici un document semnat de mana Sa care sa valideze astfel Editia de ultima mana a Mesajului Graalului. Fara indoiala ca daca Abd-ru-shin ar fi facut acest lucru, nimeni nu ar fi putut pretinde contrariul. Situatia ar fi fost atunci diferita, dar in fond, poate ca nu! De fapt, daca ne oprim putin sa reflectam, cum poate indoiala sa se strecoare astfel si apoi sa se instaleze in sufletul uman? Oare nu exista suspiciunea si neincrederea deja in acest suflet? Fie si doar intr-o mica masura sau doar ca samanta! Oricine este vizat in privinta aceasta, ar trebui sa se cerceteze pe el insusi, caci daca a absorbit cum trebuie Mesajul Graalului, el va gasi cu siguranta ajutorul si mijlocul de a-si recunoaste aceasta slabiciune, si de asemenea va gasi si calea de a putea sa se lupte cu ea pentru a se elibera.
Daca omul isi poate recunoaste propriile slabiciuni, asa cum este cea a indoielii, a suspiciunii si a neincrederii, atunci era nevoie de un document scris de mana lui Abd-ru-shin pentru a dovedi autentiticitatea Editiei de ultima mana?
( Inspirat de pe site ul de limba franceza http://oeuvre-de-abdrushin.eklablog.fr .)
Monday, December 06, 2010
Pt un prieten ce se indreapta spre Acasa
Va multumesc, dl. Vasile Boitor pentru ca ati facut parte din acest popor! Azi e mai sarac cu un om bun... E mai sarac cu un Om, cu O mare! Dar se va imbogati cu altii... cel putin la fel de buni ca dvs. Caci oameni buni se vor naste pe Pamant cat timp inca aici nu este totul pierdut!
Mie insa imi va fi dor de dvs. pana in ziua cand o sa va revad din nou... Caci voi avea grija sa-mi traiesc viata atat de drept incat sa-mi fie permis sa va revad. De-acum am un motiv serios sa ma gandesc la lumea de dincolo ca la o lume a prietenilor mei... Acasa, pentru mine e acolo! Iar aici sunt doar in trecere... O trecere care va trece... si tot ce trebuie sa fac eu este sa am grija sa fie o trecere dreapta trecerea mea prin viata! Atunci sigur o sa va revad... Multumesc Tatalui Ceresc ca a permis ca eu sa va cunosc!
Mie insa imi va fi dor de dvs. pana in ziua cand o sa va revad din nou... Caci voi avea grija sa-mi traiesc viata atat de drept incat sa-mi fie permis sa va revad. De-acum am un motiv serios sa ma gandesc la lumea de dincolo ca la o lume a prietenilor mei... Acasa, pentru mine e acolo! Iar aici sunt doar in trecere... O trecere care va trece... si tot ce trebuie sa fac eu este sa am grija sa fie o trecere dreapta trecerea mea prin viata! Atunci sigur o sa va revad... Multumesc Tatalui Ceresc ca a permis ca eu sa va cunosc!
Subscribe to:
Posts (Atom)
