Cat de trista sa fie Venetia?

Venetia e exact cum e lumea! Emotionanta, luminoasa, dar si sumbra pe alocurea... Curata si ingrijita, dar in anumite parti ale ei, poate fi si murdara si parasita de grija stapanilor ei...
 E trista, dar si voioasa Venetia ! Va recomand sa mergeti sa o vedeti...
 Mai ales in perioada de Carnaval... care e la sfarsitul lunii Februarie in fiecare an... Dar oricand, Venetia e frumoasa... Pentru ca a fost construita cu arta, de 1000 ani incoace. Venetia inspira echilibru... E diferita de orasele mari pline cu smog si de galagie provocata de masini.
 

Si muzica va fi...

O calatorie frumoasa...

O calatorie frumoasa... Frumoasa ....
Imi aminteste de cand eram copil si priveam albastrul intens al cerului senin...
https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=RhVMd8iXHMo

E grea calea catre Dumnezeu?

E greu sa pasim pe calea care duce spre Dumnezeu?

Calea catre Dumnezeu ar trebui sa nu fie greu de recunoscut si de inteles, dar realitatea este ca in ziua de azi celei mai mari parti a omenirii ii este greu sa se apropie de Dumnezeu si sa gaseasca calea care o conduce inapoi la El. In trecut insa, nu a fost mereu asa.

      Omul a fost creat dupa imaginea lui Dumnezeu si de aceea poarta in el de la inceput tot ceea ce este necesar pentru intelegerea Vointei Creatorului sau. Omul este in mod natural daruit cu toate insusirile necesare pentru intelegerea Vointei Creatorului sau si drept urmare ar trebui sa considere intelegerea acestei Vointe a lui Dumnezeu si calea care duce spre El, ca fiind cele mai firesti lucruri. Fiind natural in felul sau de a fi, omului i-ar fi cel mai usor sa aiba parte de intelegerea Vointei lui Dumnezeu si de drumul care duce in apropierea Lui. 

      Dar ce s-a intamplat totusi? Ce s-a intamplat cu omul astfel incat este aproape imposibil sa regaseasca calea inapoi catre Dumnezeu? Ce s-a intamplat cu toate acele daruri care au fost menite sa faca pentru noi mai usoare regasirea si recunoasterea lui Dumnezeu? Undeva de-a lungul timpului, in decursul calatoriei noastre lungi de evolutie pe acest Pamant, noi am pierdut acele daruri care erau menite sa ne faca usor de gasit calea corecta.

      Mai presus si inainte de toate, printre aceste daruri se afla intuitia noastra. Intuitia este o parte a spiritului nostru, spirit care este nucleul si esenta noastra. Intuitia are caracteristica de a fi capabila sa se conecteze cu originea noastra care se afla in imparatia spirituala din apropierea lui Dumnezeu. Intuitia ne permite noua sa-I simtim apropierea si Puterea Lui, chiar si atunci cand ne aflam inca pe Pamant in mijocul a tot ce este material.

     Noi suntem meniti sa pastram acest canal al intuitiei deschis tot timpul, astfel incat sa putem primi instructiuni  si ghidare de Sus prin intermediul intuitiei, ghidare care sa ne permita sa trecem prin vietile noastre de pe Pamant intr-un fel placut lui Dumnezeu, traind o viata fara de pacat si fara de vina, si in felul asta apropiindu-ne de Dumnezeu.
 
     Asa a fost cu omul de la inceputurile omenirii si canalul pur al intuitiei oamenilor de atunci a permis acestora sa realizeze lucruri marete, lucruri care in prezent nu sunt de gasit pe Pamant si nici macar intelese de catre noi in timpul de acum. De exemplu printre aceste lucruri fac parte si tehnologiile uimitoare ale oamenilor din vremurile de demult, despre care auzim vorbindu-se, mai ales cand vine vorba de a explica anumite descoperiri arheologice, de exemplu constructiile incasilor din America de Sud sau felul in care a fost construita Marea Piramida sau Sfinxul din Egipt.

      Trebuie insa sa fi venit o vreme cand noi oamenii in cea mai mare parte dintre noi, am decis sa ignoram acest minunat canal spiritual care intotdeauna ne-a daruit accesul la apropierea de Dumnezeu. A fost epoca cand noi am decis sa cultivam intelectul si sa il privim ca fiind superior intuitiei noastre. In timp, am devenit incapabili sa auzim aceasta intuitie si am devenit complet deconectati de la perceptia si intelegerea spirituala. Am ales dominatia intelectului cu consecinta ca nu am mai putut sa percepem altceva in afara de lucrurile pamantesti, perspectivele spirituale fiind pierdute pentru noi.

     Astfel noi am pierdut posibilitatea de a fi ghidati prin intuitiile noastre, si in felul acesta a devenit dificil sa gasim calea spre Dumnezeu. Am deschis portile pentru tot felul de actiuni gresite din partea noastra, caci nu am mai putut fi ghidati de intuitia noastra. Am ajuns pana acolo incat sa nu mai avem idee despre cum sa ne traim vietile noastre pamantesti in mod corect, caci ne lipseste ghidarea care vine din Inaltimile spirituale.

    

    Calea sau drumul spre Dumnezeu a devenit pierdut, si pana in ziua de azi nu suntem capabili sa il gasim. Pentru a regasi calea ce ne apropie de Dumnezeu, noi avem obligatia sa recuperam ceea ce am pierdut, recunoasterea intuitiei noastre. Trebuie sa trezim in noi intuitia, care exista adanc in fiinta noastra, trebuie sa o eliberam, iar atunci ea va gasi automat calea in sus spre originea ei, origine care este in imparatia spirituala din apropierea lui Dumnezeu.

      In prezent, multi dintre noi incercam sa ne folosim intelectul in cautarea noastra dupa Creator. Insa aceasta metoda nu este suficienta fara aportul intuitiei noastre. Intelectul nu este capabil sa patrunda cu intelegerea sa la acele Inaltimi unde isi are originea intuitia noastra, Inaltimi unde este perceputa clar apropierea lui Dumnezeu. Studiul intelectual al Bibliei si al tuturor celorlalte lucrari religioase nu reprezinta, de aceea, calea pentru apropierea de Dumnezeu.


 ( inspirat de pe site-ul de limba engleza www.kisol.com unde articolele au fost scrise pe baza cunoasterii spirituale mijlocite de lucrarea In Lumina Adevarului, Mesajul Graalului de Abd-ru-shin.)
   

Libertatea privirii

 Când dai la o parte totul și nu mai rămâne nimic de dat la o parte... Atunci... Descoperi totul.
       ( Oana Pellea )




   Așa e și cu Mesajul Graalului... Mai exact, pentru cel care citește Mesajul Graalului. Nu îi poate 

descoperi valoarea decât dacă dă la o parte tot ceea ce a învățat sau a crezut că știe până atunci. In 

final nu trebuie să rămână decât ceea ce este obiectiv și drept urmare logic. 
    
   Naturalețe, simplitate si claritate... Toate aceste trei cuvinte formează de fapt o singură noțiune! 

 Si a ne însuși această noțiune este țelul nostru ca ființe umane, stadiul la care trebuie să ajungem. 

Nu toți ajung la el, pentru că nu vor să dea la o parte totul. Insă cine ajunge la țel... este un om fericit! 

Astazi e mai important decat ieri sau maine

“Solo existen dos días en el año en los que no se puede hacer nada. Uno se llama ayer y otro mañana. Por lo tanto hoy es el día ideal para amar, creer, hacer y principalmente vivir” Dalai Lama

Exista numai doua zile in an in care nu se poate face nimic. Una se numeste ieri si cealalta maine. De aceea astazi este ziua ideala pentru a iubi, a crea, a realiza si in principal pentru a trai."
Dalai Lama 

Puterea vindecatoare a inimii

Sa ai o inima buna!


“Institutul american HearthMath a descoperit ca inima emite un cimp electromagnetic de cinci mii de ori mai puternic decit cimpul pe care-l emite creierul”. Este important sa notam aceasta diferenta de putere intre cimpul electromagnetic al inimii si acela al capului pentru a intelege importanta sentimentelor noastre, a iubirii, a recunostintei, a aprecierii si a oricarei trairi pozitive!
Tot ce simtim si traim ca sentiment frumos, pozitiv, inaltator (compasiunea, dragostea, blindetea, bunatatea, bucuria) creeaza ceea ce specialistii au numit “coerenta inimii”, pe cind trairile negative, ca si gindirea corespunzatoare acestora creeaza “incoerenta inimii”, generind emisii vibrationale in cimpul electromagnetic al inimii si al creierului nostru.
Aceste cimpuri electromagnetice influenteaza deopotriva corpurile noastre, ca si realitatile pe care le intilnim in viata de zi cu zi.

Acelasi institut a constatat ca,
- daca sintem furiosi timp de cinci minute, sistemul
imunitar are nevoie de sase ore pentru a recupera puterea pierduta.

De asemenea,
- daca traim cinci minute de compasiune si apreciere, imunitatea se imbunatateste cu 41 la suta.
Am notat toate acestea pentru ca fiecare dintre noi sa inteleaga puterea de vindecare a inimii blinde si iubitoare, precum si puterea trairilor negative de a ne imbolnavi. In mod practic, putem intelege in fiecare moment al existentei daca ne aflam in inima sau am iesit din ea.
– De cite ori simtim si gindim negativ, ne infuriem, ne suparam, urim, dezapreciem sau judecam in mod agresiv (noi putem observa realitatea imediata, fara a o judeca) este semn ca ne indepartam de inima.
Orice am gindi, am simti, am trai ca stare negativa ne semnaleaza ca am intrat in domeniul Egoului sau al “judecatii lumii”.
Mintea omeneasca este conditionata de realitatea prezenta sau trecuta, de frica de viitor, de frica de pierdere sau de durere, asa incit ea va genera intotdeauna emotiii negative cind va fi in fata unui eveniment de viata neplacut.
Simplul fapt de a ne auto observa aceasta negativitate si a alege spontan sa ne intoarcem la adevarul inimii noastre, o rugaciune repetata, o amintire frumoasa, apelul la ginduri bune, de speranta, de bucurie, de bine pentru tot ce ne inconjoara ne ridica vibrational incetul cu incetul pina acolo unde vom simti ca sintem din nou in armonie cu inima noastra
.
Daca vom gindi binele cel mai inalt al tuturor vom crea starea de “coerenta intre inima si minte”, de armonie intre inima si minte, ceea ce ne va aduce o surpriza coplesitoare:
Mai intai, se vor vindeca multe dintre afectiunile pe care le avem in corpul fizic!!!!

Dar, mai presus de orice, ne vom simti vindecati in suflete. Nu vom mai face eforturi asa de mari pentru a gindi pozitiv, pentru a aprecia, pentru a darui, pentru a ne simti iubitori sau generosi!!!

Arta e hrana pentru spirit

Perche tremare fa

La vita che se ne va...

Pentru ca fiori de emotie 

Ne daruieste viata care trece...

Dar eu ma intreb, viata trece? Sau noi trecem prin viata?

Noi trecem prin viata, caci si dincolo de moartea pamanteasca exista viata... Si inca multa...

Bucuria de a trai si cumintenia pamantului

'' Ce miracol este sa traiesti!...Oamenii nu isi mai dau seama de aceste bucurii, pentru ca nu iubesc indestul viata si rosturile ei mari!...
Ceea ce m-a sustinut, intotdeauna, in viata - si am cunoscut multe piedici si multe suferinte, a fost acea bucurie de a trai! Sentimentul de plenitudine si de bucurie, ce il intregesc pe om!
Putini inteleg cu adevarat ce minune inseamna viata! E o minune ca suntem purtati pe un glob imens, care se invarteste de veacuri, prin haos!...Existenta noastra insasi e plina de minuni: copacii, florile si frunzele, Cumintenia pamantului! " Constantin Brancusi

Simtul frumosului

Copilul care se naste
Nu este o pagina alba,
Este o pagina scrisa de mana lui
In existenta sa de pana acum.
I-a fost data inca o viata
Pentru ca sa scrie
Numai cuvinte frumoase,
Pentru ca sa stearga toate cuvintele urate
Scrise vreodata de el
Pe pagina existentei sale.
Copilul meu,
As vrea sa te cresc cu simtul frumosului...

( Alina Rus )

Recunostinta catre Creator

“Când te trezești dimineața, mulțumește pentru lumina zorilor, pentru viața ta și pentru vitalitatea de care te bucuri. Oferă mulțumiri pentru hrana pe care o consumi și pentru bucuria de a trăi pe acest pământ. Dacă nu găsești niciun motiv de recunoștință, vina îți aparține ție, nu Universului.”(Tecumseh)

Amza Pellea - Poezie dedicata fiicei sale nou-nascute

"La naşterea Oanei", de Amza Pellea

"Te-ai întrupat din stele, din pulbere, din vânt, din gândurile mele, din apă, din pământ şi din iubirea noastră clocotitoare, vie... Ai înflorit, albastră, gingaşă bucurie. Aluneci ca o rază de soare jucăuş, eşti apa dintr-o rază, eşti pumnul meu, căuş, din care, însetat, sorb viaţa-adevărată şi bucurie multă, şi lacrimă curată (...) Prin tine devin veşnic şi capăt sens şi ţel, prin tine sunt puternic, sunt piatră, sunt oţel şi, datorită ţie, fetiţa mea cea mică, de-acuma lui tăticu’ de moarte nu-i e frică!".


  Nu e putin lucru sa-i fie permis cuiva sa aduca pe lume si in primul rand poporului sau, un spirit ca al Oanei care incanta cu prezenta sa pe acolo pe unde trece, si acolo unde gaseste inimi deschise pentru a primi ceva din bucuria Oanei de a fi... 
 Cat de important este sa fim... 
 Sa fim ancorati in prezent si in bucuria de a accepta fiecare clipa a vietii asa cum vine! Cu durerile si bucuriile sale... Bucuria de a trai viata ... pe clipe... Nu pe ani si nu pe zile... 
 Ci pe clipe...

Observatie

Articolul de mai inainte nu trebuia sa fie postat, avand in vedere ca inca nu am terminat de formulat in limba romana ideile inspirate de articolul echivalent de pe site ul kisol.com de limba engleza.

Deci, imi cer scuze daca vi s-a parut ceva in neregula. Plus ca la anumite formulari va trebui sa mai modific astfel incat sa fie fara repros ceea ce exprima articolul.