in cautarea dragostei adevarate

Tanjeam sa fiu iubita si placuta. Toata viata am visat sa traiesc o poveste de dragoste perfecta. Undeva insa in mijlocul ciclului nesfarsit al idilelor trecatoare, visul acesta al meu s-a spart in tandari, asa cum s-a spart si inima mea.
Am apelat la altii pentru sfaturi. Cei din generatia mai in varsta ma sfatuiau asa cum se pricepeau ei, insa sfaturile lor erau atat de rupte de realitatea lumii mele, incat nu-mi foloseau la nimic. Ca si crestina, am ascultat cu atentie invataturile liderilor bisericii si am incercat sa urmez intru totul regulile crestine cu privire la relatiile dintre baieti si fete. Regulile acelea insa nu m-au protejat deloc impotriva relatiilor care au sfarsit toate, fara exceptie, prin a ma lasa cu inima zdrobita.
Cand m-am intors spre cei din generatia tanara, am descoperit ca eram cu totii in aceeasi barca: un sir nesfarsit de idile superficiale si ieftine, care nu durau si care ne raneau emotional si ne lasau lipsiti de siguranta. De fapt, durerea pe care o traiam eu era mica in comparatie cu cea prin care treceau multi dintre prietenii mei.
Intr-o noapte, stand intinsa in pat, m-am pomenit rostind in inima o rugaciune disperata.
"Doamne, unde esti Tu in toate astea?", am strigat in inima mea. "Eu sunt copilul Tau. Tu stii ca inima mea tanjeste dupa ceva frumos. Am cautat si continuu sa caut iubirea adevarata. Oare sa fie posibila in lumea asta intunecata, plina de pofte, perversiune si pacat, o poveste de dragoste curata, perfecta? Are macar rost sa indraznesc sa visez la ceva mai mult decat la dragostea asta ieftina, superficiala, lipsita de sens, pe care am cunoscut-o pana acum?"
" Aveam sa descopar curand ca Prietenul meu cel mai credincios, Cel care ma iubea mai mult decat puteam intelege, avea un plan pentru viata mea de dragoste, un plan a carui frumusete avea sa ma lase fara cuvinte."