,,CE SE ÎNTÂMPLĂ, DOCTORE?” -partea întâi-
Acesta este titlul unei emisiuni TV actuale, ce are ca invitaţi medici şi pacienţi, în care se dezbat-zâmbind-diferite subiecte pe teme medicale. Însă uneori acest ,,Ce se întâmplă , doctore?!”este de-a dreptul imperativ şi abia dacă reuşim să dăm un răspuns viabil, deci care să conţină viaţă în el, darmite să mai putem zâmbi.
Şi totuşi, la sfârşitul a trei întâlniri succesive cu una din pacientele mele, ce a venit în cabinet pradă unei mari frământări sufleteşti, am zâmbit amândouă. De o parte a fost zâmbetul ei, plin de speranţă şi încredere, de cealaltă parte zâmbetul meu, plin de înţelegere şi încurajare. Iar când mi-a spus la plecare:,,Poate că Dumnezeu v-a pus în acest loc”, m-am rugat să-i fie vorbele adevărate...
Prima întâlnire
Într-o zi vine în cabinet o mamă cu un copil mic, ce răceşte foarte uşor şi face febră mare. Iată o situaţie cu care medicul homeopat se confruntă des în sezonul rece. Din fericire homeopatia este o alternativă terapeutică eficientă atât în cazurile acute cât şi în infecţiile respiratorii recidivante; prin urmare consult copilul şi îi prescriu medicaţie homeopată adecvată. Între timp mama începe să-mi vorbească despre băiatul cel mare: Primul ei născut are nouă ani, este un băiat sensibil şi inteligent, care şi el răceşte uşor şi care ar vrea să fie...fată.
Dovedeşte preferinţe pentru haine de culoare roz şi petrece mult timp în faţa oglinzii. Anumite gesturi, anumite atitudini par mai degrabă de fată decât de băiat. Se joacă împreună cu fetele şi vrea să facă balet, nicidecum fotbal, pentru că fetele fac balet, iar el ar vrea să fie fată. În ultimul timp manifestările acestui comportament devin tot mai dese...
Ba mai mult, când a venit la el în vizită o colegă de clasă, ca să rezolve împreună câteva probleme de matematică, mama a auzit-o chemându-l cu nume de fată. A întrebat-o de ce nu-i spune pe nume şi vizitatoarea i-a răspuns că aşa doreşte el să fie numit de către colegii lui...
Auzind acest lucru, mama s-a înfuriat foarte tare... După ce colega a plecat acasă, a urmat o ceartă violentă, în care mama i-a strigat băiatului său lucruri dureroase, de genul: ,,Încetează imediat cu toate prostiile! Nu vreau perverşi în casa mea! Cum poţi să te porţi astfel?! ”
Durere, suferinţă, lacrimi...Povara sufletească a mamei creşte pe zi ce trece; copilul se închide în el din ce în ce mai mult, fără să renunţe la atitudinea lui. Mama îmi relatează că a cerut atât ajutorul medicilor, cât şi al preoţilor, dar nu a primit răspunsuri care s-o liniştească. Ea suferă pentru copilul ei, se îngrijorează pentru viitorul lui. Se întreabă dacă lucrurile vor reveni cândva la normal şi dacă nu, cum va fi viaţa lui mai târziu?
Întrebări despre viaţă, întrebări despre misterul ei. Si printre ele una care se repetă: ,,De ce mi se întâmplă tocmai mie toate astea?”,,Doar un mare înţelept v-ar putea răspunde la toate aceste întrebări. Cineva care cunoaşte Legile Creaţiei, Voinţa lui Dumnezeu.”
,,Şi unde să-l găsesc?”vine ultima întrebare.
În lipsa unui mare înţelept, fac şi eu ce pot: stabilesc o întâlnire la care mama să vină împreună cu băiatul cel mare, sperând să-i fiu de folos în vreun fel. Îmi vin în minte cărţile de homeopatie ale profesorului Vitoulkas, şi nu numai ele...Au existat situaţii în care medicii homeopaţi au putut ajuta pacienţi cu probleme de identitate sexuală, când manifestările unui comportament homo sau heterosexual au dispărut în urma tratamentului homeopat.
În ceea ce priveşte transsexualitatea, medicina alopată le oferă pacienţilor tratamente hormonale, operaţii estetice şi de schimbare a sexului. Dar problemele sufleteşti pe care le pune transsexualitatea depăşesc cadrul medicinii alopate...Pacienţii transsexuali doresc imperativ schimbarea identităţii sexuale a corpului lor fizic, pentru că ei simt în sufletul lor că aparţin celuilalt sex.Toţi cei din jur care se confruntă cu astfel de situaţii se întreabă ce reprezintă ele de fapt şi recunosc că ar fi mult mai bine dacă homosexualitatea, hetero şi transsexualitatea nu ar exista deloc.
Dar ele există şi fac parte din realitatea vieţii de zi cu zi. Puţini oameni au faţă de ele atitudinea corectă. Şi totuşi, care este atitudinea corectă în astfel de situaţii?
Un subiect controversat
Statisticile arată că homosexualii, hetero şi transsexualii reprezintă peste 10% din populaţia globului. Se pare însă că numărul lor este mult mai mare, căci unele ţări nu fac astfel de statistici, considerând că nu se confruntă cu această realitate…
Pe de o parte, în majoritatea ţărilor civilizate, drepturile homosexualilor sunt recunoscute prin lege, fiind proclamate la diverse mitinguri şi întruniri. Sunt permise căsătoriile între homosexuali şi adopţiile în cadrul cuplurilor de homosexuali şi lesbiene. Au apărut biserici ale homosexualilor, unde comportamentul lor este considerat un dar divin...
Pe de altă parte, în ţările islamice manifestările acestui comportament sunt interzise şi pedepsite prin lege, iar opinia publică este lipsită de înţelegere pentru astfel de persoane considerate perverse şi vrednice de dispreţ.
Ceea ce este permis într-o ţară, este pedepsit în alta. Şi totuşi, să fie vorba de o perversiune sexuală, de o boală sufletească ce cuprinde din ce în ce mai mulţi oameni ai acestei lumi moderne, unde promiscuitatea sexuală e încurajată de libertatea de exprimare a tuturor mijloacelor mass-media, aşa cum susţin unii? Sau homosexualitatea, hetero şi transsexualitatea reprezintă experienţe naturale, prin care poate fi descoperit un nou univers interior, mai bogat şi mai complex, de care este nevoie pentru însăşi evoluţia sufletească a fiinţei umane, aşa cum susţin alţii?
Oamenii simpli caută răspunsuri; medicii, preoţii, juriştii, jurnaliştii, pedagogii, sociologii…cu toţii încearcă să dea răspunsuri, fiecare din punctul lui de vedere. Pe cine să asculţi? Unde este adevărul?
Blaise Pascal spunea:,,În această lume întunecată, unde minciuna stăpâneşte, nu poţi cunoaşte adevărul decât dacă-l iubeşti din toată inima.”
A doua întâlnire
A doua întâlnire a stat sub semnul dualităţii.
Într-o zi mama intră din nou în cabinet, de data aceasta împreună cu băiatul cel mare.
Are nouă ani, e vioi şi frumuşel. Consultaţia decurge bine, scriu reţeta potrivită pentru micile lui probleme de sănătate. Dar marea lui problemă?
Căci impresia mea când îl văd, prima mea impresie este...că mă aflu în faţa unui suflet de fată în corp de băiat. Un suflet care, la naştere, a primit un corp în dizarmonie cu eul său profund. Aşa cum cineva se naşte orb, sau fără mâini şi este obligat toată viaţa să trăiască într-un corp căruia îi lipseşte ceva...Un suflet deformat.
Ce este boala? Lipsa armoniei dintre suflet şi corp...,,Sănătatea este starea de bine fizic, mental şi social, nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii”, spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii la Convenţia de la Alma-Ata din 1978. Putem fi cu adevărat sănătoşi fără să ştim ce este bine? Va putea acest copil să se simtă vreodată...bine în pielea lui?
,,Am auzit că ai vrea să fii fată”, intru eu direct în subiect. ,,Este adevărat?”
Băiatul priveşte întrebător spre mama lui. Se pare că se teme să răspundă. Ezită; mama îl încurajează să fie sincer. Aflu că el ar vrea să fie şi băiat şi fată...
Îi spun: ,,Problema ta este că nu eşti hotărât. Nu poţi să fii şi băiat şi fată. Trebuie să te hotărăşti ce vrei să fii: ori una, ori alta.”
Ori, ori. În viaţa adevărată nu putem trăi cu jumătăţi de măsură.Trebuie să ştim ce vrem.
,,Aşa cum voi vreţi, aşa vi se va întâmpla”spune Abd-ru-shin în Mesajul Graalului.
Mesajul Graalului
M-am întâlnit cu Mesajul Graalului când eram studentă în cel de-al doilea an al Facultăţii de
Medicină. De atunci această carte îmi luminează viaţa. Şi mă ajută să fiu un medic mai bun, numai să vreau…
Dar întrebările pacienţilor mei devin din ce în ce mai complicate, pe zi ce trece. Şi totuşi, întrebările complicate au deseori răspunsuri simple, pe care tocmai simplitatea lor le face greu de găsit. Prea simple pentru noi, care complicăm totul. Ne punem mereu întrebări la care numai spiritul nostru ne poate răspunde; dar noi nu-l ascultăm, tocmai pe el, care ştie răspunsul la toate întrebările chiar înainte de a le pune...Ceea ce nu înseamnă că ştie totul.
Dar ştie exact atât cât trebuie să ştie ca să ne conducă în adevăr şi lumină. De ce nu suntem deja acolo? Pentru că noi credem că ştim mai bine...
Voinţa spiritului e una cu iubirea lui. Cel care iubeşte mult, ştie mult. Căci Iubirea este Calea, Adevărul şi Viaţa.
Abd-ru-shin ne spune că între ştiinţă şi religie nu ar trebui să existe nici o contradicţie dacă ele vor să exprime adevărul, căci ,,întreaga omenire are dreptul deplin la ştiinţă. Aceasta încearcă doar să facă mai clar darul lui Dumnezeu, Creaţia.” Prin explicaţiile sale, Abd-ru-shin face legătura între ştiinţă şi religie:,,Totul este vibraţie” spune el în Mesajul Graalului.
,,Totul este vibraţie”, răsună ca un ecou glasurile oamenilor de ştiinţă contemporani, care se ocupă cu studiul fizicii cuantice şi cu aplicaţiile ei în diverse domenii ale ştiinţei.,,Ceea ce este în macrounivers este şi în microunivers. Ceea ce este sus este şi jos”, spun religia budistă şi filozofia taoistă. Aceleaşi Legi străbat Creaţia de sus, din planul spiritual şi până jos, în planul material. Doar manifestările lor sunt diferite, în funcţie de planul în care ele acţionează.
Ceea ce este în suflet, este şi în corp...Ce este un suflet deformat?
Putem răspunde la această întrebare dacă privim tot ce se întâmplă din perspectiva Mesajului Graalului şi ne observăm semenii în actuala existenţă pe Pământ. Dacă-i pătrundem corect înţelesul, putem ,,citi în existenţa terestră ca într-o carte”, ne spune Abd-ru-shin.
,,Priviţi în jurul vostru şi observaţi-vă semenii! Foarte repede veţi găsi printre ei femei care poartă în ele caracteristici masculine.Astăzi numărul lor este mai mare ca oricând. Se poate spune chiar că este ca o molimă care s-a întins, contaminând multe dintre femei; deoarece nu este greu de înţeles că la o asemenea femeie sau fată ceva trebuie să fie deformat în fiinţa ei, dat fiind că după Legea naturii o femeie nu poate şi nu trebuie să fie bărbat.”
De asemenea mulţi dintre noi am întâlnit bărbaţi efeminaţi, care ne-au lăsat impresia unei naturi interioare prea delicate pentru un suflet masculin.
Semnul fizic care indică deformarea este reprezentat de conformaţia şoldurilor:,,Corpul feminin, în care locuieşte un suflet masculin deformat, va prezenta în majoritatea cazurilor acest semn distinctiv al şoldurilor înguste, înclinând spre conformaţia masculină, spre deosebire de acele corpuri feminine, ale căror suflete abia încep să încline spre ceea ce este masculin într-un fel sau altul, fie în opiniile lor, fie în activităţile lor, fapt ce duce la o înclinaţie prin care firele karmice se dezvoltă astfel încât următoarea încarnare să aibă loc într-un corp masculin. La fel este cu corpurile masculine, care au şolduri mai largi şi care înclină spre conformaţia feminină, de îndată ce adăpostesc în ele un suflet feminin deformat.”
Abd-ru-shin vorbeşte în acest pasaj despre firele karmice şi despre reîncarnare.
Firele karmice sunt firele destinului nostru. Ele sunt create de gândirea, vorbirea şi faptele noastre şi ne poartă spre lumină sau spre întuneric, conform voinţei noastre adevărate.
Reîncarnarea este o realitate pe care nu toţi oamenii o acceptă. Şi totuşi, de câte vieţi pământeşti are nevoie omul…ca să înveţe să trăiască?Nici măcar marile genii ale omeniri n-au reuşit s-o facă într-o singură viaţă. Dar ignorarea realităţii nu scuteşte pe nimeni de consecinţele ei.
Există mai multe niveluri ale realităţii. Spiritul e unul din ele. Materia e altul.
,,Ce este energia?” a fost întrebat Abd-ru-shin. ,,Energia este spirit”a răspuns el. Legea conservării energiei spune că ,,nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă; totul se transformă.”Tot ceea ce există în materie urmează un ciclu al devenirii, trecerii şi descompunerii, pentru ca apoi să se formeze din nou. Materia e trecătoare; doar ciclul ei este veşnic. Prin descompunerea universului material, spiritul se separă de materie.
Omul a venit din planul spiritual în materie…ca să înveţe să trăiască veşnic. Germenele de spirit inconştient are nevoie de experienţele trăite în materie pentru a deveni un spirit matur, conştient de sine. Abia atunci poate vibra la fel cu planul său de origine, din care a plecat cândva în stare inconştientă. Personalitatea spirituală este rodul experienţelor trăite; fiecare om e unic în felul său.
Germenele de spirit este nemuritor. Dar atunci când omul îşi construieşte în jurul lui o personalitate muritoare, va fi tras în descompunerea a tot ce este trecător, cunoscând moartea spirituală...
Acesta e lucrul cel mai rău care i se poate întâmpla unei fiinţe umane. Nu suntem cu toţii nemuritori. Doar aceia dintre noi care învaţă să trăiască veşnic. Iar universul material în care locuim va pieri cândva, aşa cum a apărut...Ne vom desprinde la timp de materie?
Moartea pământească e doar o trecere între două planuri de existenţă, căci între planul spiritual şi cel fizic există mai multe niveluri intermediare. Coborând din planul spiritual, germenele de spirit se acoperă cu învelişurile corespunzătoare acestor niveluri.Ultimul e corpul pământesc. Sufletul uman e spiritul cu învelişurile sale, care sunt de altă materie decât corpul fizic...Prin sublimarea materiei, spiritul se desprinde de ea.
De ce nu ne amintim existenţele trecute? Din cauza diferenţei dintre teorie şi practică…
Tot ce am învăţat la şcoală este teorie. Nici un profesor nu ne-a învăţat cine suntem, de unde venim şi unde ne ducem…Cunoştinţele pe care le dobândim la Şcoala Vieţii ne învaţă cum să trăim. Cunoaşterea adevărată vine din trăire personală.
Toată lumea ştie că există o mare diferenţă între teorie şi practică. Cât de mare? Depinde cât de sârguincios şi-a învăţat fiecare lecţiile de viaţă...Să crezi în existenţa spiritului nu înseamnă să fii naiv: înseamnă să vrei să fii cu adevărat om. Să fii convins de existenţa spiritului înseamnă să-l laşi să te conducă în viaţa de zi cu zi, nu doar duminica la biserică. Practic, nu teoretic; nu doar atunci când disperarea străpunge crusta egoismului care-l înăbuşă...
Problemele pe care ni le pune viaţa nu sunt niciodată doar teoretice.
Dar iată ce spune teoria medicală despre identitatea sexuală şi comportamentul sexual:
Glasul Stiinţei
Ştiinţa ne învaţă că sexul unui copil este determinat genetic.Cromozomul Y este necesar pentru ca genele sale să inducă formarea testiculelor. Ovarele se dezvoltă automat din gonada nediferenţiată a embrionului în absenţa dezvoltării testiculare.
În cursul dezvoltării embrionare şi fetale pot apare mutaţii genetice răspunzătoare de apariţia hermafrodiţilor. Ei sunt persoane care pot avea atât gonade feminine, cât şi masculine; deşi natura a aşezat organele sexuale masculine la exterior şi pe cele feminine la interior, ei au organe sexuale ambigue. Din punct de vedere cromozomial, sexul lor genetic poate fi diferit de dezvoltarea sexuală ulterioară.
Sexul psihologic al unui individ începe să se contureze la vârsta de doi ani, sub influenţa importantă a factorilor de mediu (îmbrăcăminte diferită pentru băieţi şi fetiţe, imprimarea unor obiceiuri specifice unui sex sau celuilalt.) Se cunosc cazuri în care identitatea sexuală a copilului a fost puternic influenţată când el a fost îmbrăcat-la dorinţa părinţilor-în haine aparţinând celuilalt sex.
De asemenea s-a dovedit faptul că prezenţa indivizilor heterosexuali în preajma copiilor influenţează considerabil asumarea identităţii sexuale.
Mai târziu, pubertatea şi maturizarea sexuală depind de factori educaţionali, de condiţiile oferite de urbanizare, cultură, alimentaţie şi mass-media. Copii din mediul urban prezintă o maturizare precoce-faţă de cei din mediul rural-fiind stimulaţi mai intens de condiţiile vieţii moderne.
Hormonii androgeni (masculini) au cel mai important rol în diferenţierea sexuală. Încă din viaţa intrauterină hormonii androgeni secretaţi de testiculul fetal vor acţiona asupra unei părţi din creier
numită hipotalamus, pentru a organiza comportamentul sexual şi pentru a diferenţia tractul genital. După luna a patra de sarcină intervine secreţia hormonilor feminini, diferenţierea sexuală feminină a hipotalamusului determinând eliberarea ciclică a hormonilor specifici acestui sex.
În cadrul experimentelor de stimulare hormonală în laborator s-a dovedit că homosexualul prezintă un creier cu diferenţiere de tip feminin.La bărbaţii cu hipogonadism (lipsa dezvoltării testiculare) apar semne ca timiditatea, greutatea în ideaţie şi apatia, care dispar după tratamentul cu hormoni androgeni.
Pubertatea apare în jurul vârstei de zece ani, când se reia activitatea secretorie a gonadelor masculine, respectiv feminine, prin maturizarea sistemului neuro-endocrin. În cazul de faţă, pubertatea vine în curând…Să fie adevărată zicala ,,Copii mici-probleme mici, copii mari-probleme mari…”? Căci problema identităţii sexuale la acest copil e una sufletească...Iar medicina alopată se ocupă de corp, nu de suflet. De suflet se ocupă preoţii, dar când mersul la preoţi nu ajută, ca în acest caz, ce este de făcut?
Fie că ne confruntăm direct sau indirect cu ea, problema identităţii sexuale şi a comportamentului sexual ţine de drepturile omului şi de libertatea individuală. Dar nu o putem rezolva fără ca noi să ţinem seama de triada spirit-suflet-corp, fără să înţelegem ce este liberul arbitru şi ce datorie avem ca oameni, fără să ştim ce deosebire este între bărbat şi femeie, dincolo de corpul fizic…
Glasul Spiritului
,,Deosebirea se arată imediat ce germenii de spirit umani părăsesc sfera lor de origine. Aceia care înclină spre partea activă, deci spre o activitate mai grosieră, iau forme masculine, în timp ce formele feminine se constituie în jurul celor care vor să acţioneze pasiv, deci mai delicat. Acestea sunt două feluri diferite de activitate, însă la fel de puternice…”
Divinitatea poartă în Sine ambele genuri, activ şi pasiv, într-o activitate perfectă. Dar spiritul uman nu este divin. El este o creatură ce aparţine Creaţiei şi nu Însuşi Creatorul.
,,În Creaţie însă, genul activ este separat de cel pasiv în ceea ce priveşte activitatea lor. Fiecare spirit poartă în sine fie numai genul activ, fie numai genul pasiv, aşa cum se repetă mai târziu la germenii
de spirit.
Aceştia exercită unul lângă celălalt, fie o activitate pasivă, fie una activă şi tind permanent unul spre celălalt, deoarece ambele specii pot realiza un lucru desăvârşit numai într-o activitate comună.”
La începutul devenirii noastre decidem ce vrem să fim: femei sau bărbaţi. Deciziile pe care le luăm ne formează ca oameni. Şi tot ce ni se întâmplă reprezintă urmările acestor decizii...Deosebirile dintre noi sunt rezultatele alegerilor pe care le facem. La fel ca deosebirile dintre vieţile noastre, dintre problemele noastre, dintre bolile noastre…
Medic fiind, m-am întrebat deseori în faţa bolii: Care e cauza ei? Dar cauza cauzei bolii?
Omenirea este bolnavă de când se ştie. În homeopatie se vorbeşte despre miasma psorică, din care decurg toate bolile, care impregnează mereu generaţii după generaţii...
Mesajul Graalului mi-a dat un răspuns neaşteptat: Boala este consecinţa dominaţiei intelectului asupra spiritului, de care suferă la ora actuală întreaga omenire!
Cauzele profunde ale bolilor şi problemelor noastre se află în noţiunile după care trăim. Noi înşine am rupt legătura între forma unui cuvânt şi noţiunea pe care o exprimă. Dar noţiunile se află dincolo de cuvinte. Ele vin prin cuvinte din veşnicie în materie...Mesajul Graalului este cartea noţiunilor.
Dreptate, Iubire, Puritate...Între aceste noţiuni şi înţelegerea noastră e o diferenţă ca de la Cer la Pământ. Intelect şi spirit…Bărbat şi femeie...Avem cuvintele, dar ce ne spun ele?
Noţiuni deformate
Ca medic acupunctor mă inspir deseori în practica mea medicală din filozofia taoistă, care stă la baza acupuncturii. Semnul ei arată că numai yin şi yang împreună dau armonia (Calea, Tao).Yang şi yin sunt cele două principii complementare (ce se completează reciproc), egale ca putere şi prezente peste tot în natură: ziua şi noaptea, soarele şi luna, bărbatul şi femeia, exteriorul şi interiorul… Metabolismul corpului uman are două laturi: anabolismul-care formează şi catabolismul-care descompune; activitatea lor comună menţine echilibrul intern al organismului uman, numit homeostazie.Yin şi yang se manifestă peste tot în Creaţie; nici unul nu e mai presus de celălalt. În interiorul unuia se află ceea ce predomină în exteriorul celuilalt, căci yin e slab acolo unde yang e tare şi invers. Ele nu reprezintă binele şi răul, căci răul e inutil şi nu ar trebui să existe în Creaţie. El pătrunde în Creaţie prin cei care încearcă să-l justifice…Iată ce spune Abd-ru-shin despre aceste două noţiuni:
,,Partea pasivă sau negativă este partea mai fină, mai sensibilă, mai delicată; partea activă sau pozitivă este mai brută, mai puţin sensibilă!
Partea mai sensibilă, deci partea pasivă este însă partea mai puternică şi predominantă, care în realitate are un efect conducător. Datorită sensibilităţii sale, ea este mai receptivă şi mai sensibilă la presiune şi de aceea ea este capabilă să stea şi să acţioneze mai sigur în puterea Voinţei Sfinte a lui Dumnezeu, aceasta fiind cea mai puternică presiune.”
În plan sufletesc, femeia e mai puternică decât bărbatul, prin apropierea ei mai mare de Lumină. În plan pământesc, bărbatul e mai puternic decât femeia, prin apropierea lui mai mare de materie. Natura activităţii în Creaţie deosebeşte cele două sexe.
Dar aşa cum avem fiecare o viaţă interioară şi una exterioară, iar ele trebuie să fie în armonie una cu cealaltă pentru ca noi să fim fericiţi, tot aşa bărbatul şi femeia se completează reciproc într-o activitate armonioasă doar atunci când femeia este într-adevăr feminină, iar bărbatul îşi dobândeşte respectul de sine protejând feminitatea autentică. Doar adevărata feminitate inspiră bărbăţia nobilă.
Când o femeie îşi deformează feminitatea, sufletul feminin se poate încarna într-un corp masculin…
Din Mesajul Graalului aflăm cum e posibil acest lucru:
,,Un asemenea proces este din nou doar una din consecinţele nefaste ale dominaţiei intelectului, oricât de ciudat ar suna!”
,,Femeia de pe pământ care se supune intelectului, îşi reprimă tocmai feminitatea sa autentică. Aceasta este înăbuşită, deoarece sensibilitatea percepţiei, care o reprezintă, este îngrădită de intelectul rece. Firele sorţii se leagă atunci în aşa fel încât o asemenea femeie trebuie să fie încarnată data viitoare într-un corp masculin, pentru că datorită acestei reprimări şi îngrădiri predomină doar elementul spiritual mai brut şi, conform Legilor Creaţiei, firele nu pot fi ţesute altfel.”
,,Astfel de modificări ale încarnărilor sunt atunci necesare, deoarece tot ce se imprimă în nucleul spiritului uman trebuie să se dezvolte. Mai ales actuala imitare a bărbaţilor de către femei, nenaturală şi în contradicţie cu Legile Creaţiei, cât şi activităţile pronunţat intelectuale trebuie să aducă urmări grele pentru femeie, deoarece ele tulbură armonia Creaţiei!”
,,Dar reversul este de asemenea adevărat! Sufletul unui bărbat care, slăbind, a înclinat prea mult spre genul feminin în gândirea şi fapta sa s-a obligat el însuşi prin firele astfel formate de a se încarna ulterior într-un corp feminin.”
,,Din acest motiv se găsesc adesea pe pământ bărbaţi cu trăsături predominant feminine şi femei cu trăsături predominant masculine! Atât pentru unii cât şi pentru alţii natura sufletului nu este autentică, ci este deformată.”
Cunoscând aceste lucruri, încep să-i vorbesc mamei despre feminitate, în timp ce o consult şi pe ea.
,,Ce este feminitatea?”mă întreabă mama.
Un lucru pe care femeile l-au dat uitării...atunci când şi-au uitat Dragostea Dintâi.
,,CE SE ÎNTÂMPLĂ, DOCTORE?”-partea a doua-
A treia întâlnire
La a treia întâlnire mama vine singură, ca să vorbim despre băiatul cel mare.
Cum îşi va putea ajuta copilul această mamă îngrijorată? În orice caz, nu strigând la el şi pedepsindu-l cu asprime pentru atitudinea lui...
,,Ajutaţi-vă pe dumneavoastră şi vă veţi putea ajuta copilul” îi spusese mamei un medic homeopat. A avut dreptate, căci acest copil nu a venit întâmplător la ea...După consultaţie am aflat că ea însăşi se gândeşte uneori că ar vrea să fie bărbat, iar în atitudinea şi comportamentul ei există tendinţe masculine. Deşi căsătorită, spune că ea trebuie să le facă pe toate, atât în casă cât şi în afara ei, căci munceşte din greu ca să-şi întreţină familia. Într-adevăr, în societatea contemporană impregnată de emanciparea femeii, femeia modernă concurează cu bărbatul în tot ce face acesta, inclusiv în profesie; pe de altă parte numeroase familii nu au venituri pentru traiul de fiecare zi decât atunci când ambii părinţi muncesc înafara casei...
Şi totuşi, societatea ne împinge în situaţii dificile sau noi înşine le creăm prin felul nostru de a fi?
Atunci când femeia încearcă să devină masculină ...,,este ruptă puntea care permite femeii, graţie naturii sale pasive, să absoarbă radiaţii mai înalte şi să le transmită Lumii mai dense a materiei, în care ea este ancorată cu o tărie bine definită, prin intermediul corpului ei.”
,,Aceasta este chiar puntea de care un suflet are nevoie pentru a se încarna pe pământ în corpul material dens. Dacă această punte lipseşte, intrarea sufletului în corpul care se dezvoltă este imposibilă; deoarece sufletul nu poate traversa singur, de la sine, prăpastia astfel formată.”
,,Dacă această punte este doar parţial distrusă-ceea ce depinde de natura şi de intensitatea dorinţei femeii de a deveni masculină prin activităţile ei-se pot încarna totuşi suflete care, prin afinitate, nu sunt nici complet masculine, nici complet feminine, deci constituie combinaţii lipsite de frumuseţe şi armonie; mai târziu acestea vor ascunde în ele tot felul de dorinţe ce nu pot fi satisfăcute. Astfel de suflete se vor simţi mereu neînţelese în existenţa lor pe pământ şi prin aceasta vor constitui pentru ele însele şi pentru anturajul lor o permanentă sursă de nelinişte şi nemulţumire.”
Explicaţiile pe care le găsesc în Mesajul Graalului mă ajută să înţeleg situaţia acestui copil şi a mamei lui, pe care neliniştea a împins-o să vină în cabinetul meu…
Mărturisesc că eu însămi m-am întrebat în timpul studenţiei, atunci când am început să citesc Mesajul Graalului, dacă era bine să fac ceea ce făceam, căci orice studentă lucrează mult cu intelectul, iar eu voiam să fiu o femeie adevărată, nu numai un medic bun…Însă mai târziu, în practica mea medicală, iată că mi se oferă ocazii să-mi ajut pacienţii în situaţii care necesită mai mult decât cunoaştere medicală; căci nu e uşor să linişteşti un suflet atunci când simţi că adevărul doare; Dar numai adevărul ne poate aduce liniştea după care tânjim atât…
Pericolul care se ascunde în deformarea feminităţii este mult mai mare decât bănuim: ,,Asemenea femei cu apucături bărbăteşti nu vor putea niciodată oferi posibilitatea de încarnare unor suflete delicate, autentic feminine. În felul acesta, sexul feminin de pe pământ este treptat otrăvit complet, deoarece această ciudăţenie s-a răspândit din ce în ce mai mult, atrăgând tot mai multe suflete de acest fel, care nu pot fi în întregime nici masculine, nici feminine, răspândind astfel pe pământ ceea ce este fals şi lipsit de armonie.”
,,Din fericire, Legile înţelepte ale Creaţiei au trasat şi în acest domeniu o limită riguroasă; deoarece printr-o deformare de acest gen, obţinută cu forţa printr-o voinţă greşită, apar mai întâi naşteri dificile şi premature, apoi copii bolnăvicioşi, nervoşi şi cu tulburări de afectivitate şi, în cele din urmă, după o perioadă foarte bine definită, se instalează sterilitatea, aşa încât un popor care lasă femeia să aspire spre starea nepotrivită de masculinizare este condamnat la o moarte lentă.”
Aceste cuvinte ne arată ce mare responsabilitate avem noi, femeile...Ele ne arată în Lumina Adevărului; şi această lumină este întotdeauna de o puritate severă. Am auzit că este mai uşor să ierţi pe cineva care spune minciuni, decât pe cineva care spune adevărul...Uneori dragostea de Adevăr pare tot atât de mare ca şi frica de Adevăr...Până la urmă, cine va învinge?
La ora actuală, în majoritatea ţărilor civilizate, unde mişcarea de eliberare a femeii de sub dominaţia bărbatului a luat, deja de decenii, o direcţie greşită, sporul populaţiei este negativ. Ceea ce înseamnă că cei care se nasc sunt mai puţini decât cei care mor...
Dar în ceea ce priveşte sporul populaţiei globului, astăzi asistăm la o adevărată explozie demografică: La începutul secolului trecut, Pământul avea peste 1,5miliarde de locuitori; la jumătatea lui, existau peste 2,5miliarde; în zilele noastre populaţia globului numără peste 7 miliarde de suflete... De unde vin toate aceste suflete? Vin ele din lumină şi răspândesc lumină în jurul lor?
,,Precum în Cer, aşa şi pe Pământ”ni s-a spus. Dar cine are urechi să audă şi ochi să vadă, recunoaşte că astăzi pe Pământ nu stăpâneşte Lumina…,,De ce nu se mai nasc drepţii?”se întreba preotul ortodox Arsenie Boca. Şi tot el răspundea:,,Pentru că nu mai are cine să-i nască…”
Abd-ru-shin şi-a scris cartea între cele două războaie mondiale. El spunea că mai mult de jumătate din oamenii Pământului aparţin unor regiuni întunecate şi au fost atraşi pe Pământ prin decăderea sufletească a omenirii din ultimul timp...Cuvintele lui sunt mereu actuale:
,,Procrearea nu ar trebui să fie nimic altceva pentru un om liber spiritual, decât dovada serviabilităţii sale de a primi în familie un spirit uman străin, ca oaspete pe termen lung, de a-i oferi posibilitatea de a se răscumpăra pe pământ şi de a se maturiza. O procreare ar trebui să urmeze numai acolo unde de ambele părţi există dorinţa fierbinte pentru acest scop. ”
Starea sufletească a părinţilor în momentul procreării este un factor important care contribuie la atragerea unui suflet în viitorul corp. Citindu-l pe Abd-ru-shin, devenim conştienţi de copleşitoarea noastă răspundere în faţa Legilor Creaţiei, pe care-de fapt-le cunoaştem atât de puţin…
Am încercat să-i vorbesc mamei despre prima mea impresie, despre triada spirit-suflet-corp, despre legătura dintre deciziile noastre şi destinul nostru, despre noţiunile deformate.
M-a ascultat cu atenţie, dornică de cunoaştere, cu mintea deschisă. ,,Lucrurile se leagă între ele”, mi-a spus ea. Îi mai vorbise cineva despre reîncarnare. ,,Şi totuşi, mi-aţi spus atâtea lucruri noi...Par foarte logice, deşi nu le-am mai auzit până acum. Nici de la medici, nici de la preoţii cu care am vorbit...”În trecut existau medici-preoţi. Ei ştiau că Cel Care vindecă este Dumnezeu. Şi Dumnezeu este Iubire...
,,Totul este Iubire” spune Abd-ru-shin în Mesajul Graalului.
Chiar şi atunci când Legile Creaţiei îi dau ocazia unui suflet feminin deformat să se încarneze într-un corp masculin.Tocmai o astfel de existenţă într-un corp diferit de eul său profund, îi va crea sufletului cele mai bune condiţii pentru a-şi recunoaşte greşeala, răscumpărând-o prin experienţă trăită. Şi îl va ajuta să se înalţe spre Lumină sau...să cadă mai adânc în întuneric, după cum foloseşte sau nu ocazia oferită. Căci Iubirea lui Dumnezeu ne dă întotdeauna ceea ce ne foloseşte pentru evoluţia sufletească, chiar dacă nu ne este comod şi plăcut aici pe Pământ.
Aşa ar trebui să fie şi iubirea între oameni...Uitând de sine, adevărata iubire ţine seama de ceea ce îi foloseşte celuilalt, indiferent că îi place sau nu. Dar cât de departe suntem acum de trăirea ei! Exploatarea fără scrupule a plăcerilor omenirii l-a coborât pe om sub nivelul animalului. Câte suflete nu sunt înrobite prin stimularea exagerată a instinctului sexual, de care astăzi avem parte în mii şi mii de feluri...
Instinctul sexual
La ora actuală instinctul sexual ia forme monstruoase şi deseori nu mai are nimic natural în el. Animalul este natural în tot ceea ce face, dar omul, prin comportamentul său, se face sclavul instinctelor sale, astfel încât impulsul sexual firesc devine viciu care-i întunecă sufletul şi-l trage în jos...Libertinajul sexual le dă sclavilor săi doar iluzia libertăţii. Dar un om cu adevărat liber este pe deplin conştient de răspunderea sa; căci libertatea nu este decât cealaltă faţă a răspunderii...
În viaţa de zi cu zi, suntem mereu asaltaţi de aluzii sexuale, fie că e vorba de ceea ce vedem la televizor sau auzim la radio, fie că e vorba de ceea ce citim sau vedem pe stradă...Pereţii blocurilor sunt mâzgăliţi cu expresii obscene, în mijloacele de transport în comun auzim expresii vulgare şi înjurături, chioşcurile de ziare au pereţii acoperiţi de reviste cu femei goale...Creierul omenirii, internetul, este plin de imagini sexuale; ne este frică să ne lăsăm copiii în faţa calculatoarelor, ca nu cumva să nimerească un site pornografic. Într-adevăr, perversiunile sexuale sunt pedepsite prin lege, dar pornografia face ravagii… Sub pretextul divertismentului, sportului, igienei, educaţiei, modei, peste tot stimulii sexuali găsesc receptoare sensibile iar nervii sunt surescitaţi la maxim. Ceea ce era considerat ruşinos şi vrednic de dispreţ acum o sută de ani, astăzi este aclamat în public. Multe femei moderne se îmbracă şi arată ca prostituatele de odinioară…În această atmosferă generală de libertinaj şi promiscuitate sexuală, încercăm să ne creştem copiii cum putem. Este de mirare că au probleme de identitate sexuală în lumea noastră modernă, care se mişcă într-un ritm frenetic…unde toţi caută în primul rând satisfacţii de moment şi nimeni nu mai are timp pentru spiritualitate?
Mesajul Graalului este o carte despre viaţă, sub toate aspectele ei. Iată ce spune Abd-ru-shin despre activitatea sexuală:
,,Corpul este un bun încredinţat de Creator, bun pe care omul este obligat să-l îngrijească.Aşa cum el nu se poate împotrivi nepedepsit cerinţelor corpului pentru mâncare, băutură, odihnă şi somn, urinare şi defecare, aşa cum lipsa de aer proaspăt şi prea puţină mişcare se fac în curând neplăcut simţite, la fel nu va putea manipula cerinţa sănătoasă a corpului matur pentru activitate sexuală, fără să-şi provoace cu aceasta o daună oarecare.”
,,Satisfacerea cerinţei naturale a corpului poate numai să favorizeze interiorul omului, adică dezvoltarea spiritualului din el, nu o împiedică niciodată, altfel Creatorul n-ar fi dat-o.”
,,Acest lucru se va întâmpla, numai dacă înainte s-a realizat între ambele sexe o armonie spirituală deplină care uneori în final tinde şi spre o unire fizică.”
,,Toate celelalte motive sunt pentru ambele părţi dezonorante şi impure, imorale, chiar şi în cadrul căsătoriei.”
,,Castitatea este o trăsătură pur spirituală, nu una fizică. Chiar şi în satisfacerea instinctului sexual, castitatea se poate păstra în totalitate prin puritatea reciprocă a gândurilor.”
Unirea fizică între doi bărbaţi sau între două femei este nefirească, la fel ca orice act sexual care nu se petrece în iubirea cea mai pură.Şi câte acte sexuale se petrec acum în iubirea sufletească, pură, dintre bărbat şi femeie?
Mulţi oameni îi condamnă în sinea lor pe homosexuali şi lesbiene, în timp ce ei se bat cu pumnul în piept că nu comit acte împotriva naturii...Dar câţi dintre ei săvârşesc acte sexuale în deplină puritate sufletească? Şi totuşi, doar acestea sunt lipsite de păcat...Atât de rar se întâmplă acest lucru, mai ales în zilele noastre, încât toţi ar trebui să ne schimbăm atitudinea faţă de activitatea sexuală. ,,Cel fără de păcat s-arunce primul piatra...”
,,Absinenţa forţată este un abuz ce se poate răzbuna amarnic” spune Abd-ru-shin.
Dar abstinenţa sexuală firească?
Oare toţi călugării şi toate călugăriţele din lume să ducă o viaţă chinuită, bântuită de fantasme sexuale, cărora le dau curs în spatele zidurilor mânăstirii? Oare nici unii dintre ei nu sunt fericiţi, nu sunt împăcaţi cu ei înşişi în propriile lor corpuri? Poate că pe unii fervoarea religioasă sau alte motive i-au împins în spatele zidurilor, făcându-i mai apoi să-şi regrete alegerea, dar să fie aşa în cazul tuturor? Poate că atunci când vocaţia călugăriei a cuprins cu adevărat un suflet, corpul a răspuns ca atare, ascultând imboldul acestuia şi practicând abstinenţa sexuală în chip firesc...
Căci existenţa pământească ne este dată pentru a ne aduce la deplină înflorire toate calităţile sufletului şi potenţialul nostru creator...
Chiar şi un suflet deformat, care a devenit conştient de deformarea lui, poate alege să spiritualizeze tot ceea ce face, aşa cum ar trebui să facem cu toţii. Şi în asemenea caz, oare acea persoană ar mai avea un comportament homo sau heterosexual?
Chiar şi un astfel de suflet poate să ducă pe Pământ o existenţă conform Legilor Creaţiei şi nu
împotriva lor, împăcându-se cu corpul pe care i l-a dat destinul. Şi poate că va întâlni pe drumul vieţii sale oameni care îl vor ajuta să-şi găsească liniştea...Oricum nu ni se dă decât ce putem duce...
Lecţie de viaţă
Cât despre acest copil de nouă ani, el este abia la începutul vieţii. Dar ce se va întâmpla cu el în viitor? Va îngroşa el mai târziu rândurile homo sau heterosexualilor, pierzând ocazia de a evolua sufleteşte în această existenţă, sporind tristeţea mamei lui? Va fi el, ca şi transsexual, batjocura celor care nu cunosc Legile Creaţiei şi nici nu vor să le cunoască, revoltându-se împotriva destinului său, recurgând la o operaţie de schimbare a sexului? Sau va accepta lecţia destinului, străduindu-se să se împace cu acest corp masculin, atât de diferit de ceea ce simte în suflet, ajungând la recunoaşterea greşelii sale?
Cel care este conştient de sensul vieţii se va strădui să înveţe din ea. Acest lucru nu presupune o acceptare oarbă şi resemnată a greutăţilor pământeşti, ci o luptă curajoasă cu ele, care întăreşte sufletul şi îl învaţă că destinul poate fi cel mai bun prieten. El se luptă cu întunericul pentru sufletul nostru şi ne conduce cu siguranţă în sus, în adevăr şi lumină, dacă-i dăm mână liberă…Dar când ne împotrivim unui destin aşa-zis nedrept, plini de supărare şi resentimente, nu vom învăţa niciodată lecţia de viaţă de care avem nevoie; totul e să înţelegem cum ni-l putem schimba fără să încălcăm Voinţa lui Dumnezeu...Nimeni nu se pierde în întuneric fără ca el însuşi să vrea acest lucru.
Prin urmare, nici măcar un suflet deformat nu trebuie să se lase copleşit de recunoaşterea greşelii lui, nu trebuie să se lase apăsat de ea.Germenul de spirit rămâne pur şi în cel mai adânc întuneric, iar spiritul rămâne ce a hotărât să fie la începutul existenţei sale.
El ar trebui să ştie că ,,...tocmai o astfel de schimbare poate să-i fie benefică celui în cauză. Ea îi acordă posibilitatea unei redresări, îl stimulează, într-adevăr, chiar îi acordă cel mai puternic ajutor pentru a repara totul. Obligat să trăiască, să experimenteze în acest fel, sufletul se poate chiar întări.”
,,Însă nu trebuie să se creadă că aceia al căror drum a rămas drept au pierdut ceva! Nu, nu este aşa, pentru că numai în cazul în care a apărut o deformare de genul celei amintite, ca urmare a unei voinţe proprii greşite, numai în acel caz schimbarea poate deveni utilă şi plină de binecuvântare, permiţând acelui suflet deformat, care a avut o astfel de slăbiciune, să se întărească aşa încât să nu mai repete greşeala. Evident, în acest fel greşeala îi este răscumpărată.”
Iată ce spune Abd-ru-shin despre valoarea educativă a unei astfel de existenţe pământeşti:,,Să luăm azi în considerare numai acele suflete deformate , care sunt deja încarnate în corpuri fizice corespunzătoare, ca urmare a acestei deformări.”
,,Dintre acestea fac parte, în primul rând, femeile în care au fost încarnate suflete masculine slabe, pentru că în viaţa lor anterioară s-au îndepărtat prea mult de gândirea şi activitatea pur masculină! Aceasta explică deja faptul că în cazul unor asemenea femei nu poate fi vorba decât de suflete masculine slabe. De aceea, nu este câtuşi de puţin demnă de a fi elogiată o femeie care, contrar naturii ei feminine, caută să scoată în evidenţă trăsături masculine sau chiar să le arate.”
,,O asemenea femeie nu este cu adevărat puternică în nici o direcţie, în ceea ce priveşte gândurile şi faptele sale, nici în direcţia masculină şi nici în cea feminină. Chiar şi în planul pământesc ar avea mai mult de câştigat pentru sine, dacă s-ar strădui să suprime această deformare.”
,,Dar experienţa pe care trebuie să o trăiască o ajută să se transforme; deoarece ea va trebui curând să remarce că un bărbat adevărat nu se simte niciodată fericit în apropierea ei…”
,,O astfel de femeie va fi atrasă oricum, în mod automat, spre acei bărbaţi care poartă în sine un suflet feminin deformat!”
,,Şi aceştia din urmă vor fi consideraţi, în mod inconştient, de către bărbaţii cu suflete nedeformate drept fiinţe incomplete. Această intuire inconştientă şi acest mod de a acţiona conţin totuşi forţa adevărului, a realităţii.”
,,Toate consecinţele unor astfel de acţiuni instinctive şi intuitive, pe care le putem desemna ca naturale, au însă un efect educativ asupra sufletelor deformate, pe care trăirea dureroasă a propriilor decepţii le redresează din nou, le aduce pe calea cea bună, cel puţin în unele cazuri. Acest fapt nu exclude însă ca aceste suflete să cadă mai târziu în aceleaşi greşeli sau în greşeli asemănătoare. Dacă nu se întăresc în cursul acestor experienţe, ele vor rămâne precum trestia care se leagănă în bătaia vântului…”
,,La fel stau lucrurile atât cu sufletele masculine aflate în corpuri feminine, cât şi cu sufletele feminine aflate în corpuri masculine. Pentru ambele părţi apar aceleaşi consecinţe, ca urmare a unei Legi unitare, intangibile.”
,,Atunci când observaţi ceea ce vă înconjoară, vă va izbi un lucru pe care deja l-am menţionat, şi anume că, în mod ciudat, sufletele feminine în corpuri masculine se simt atrase spre suflete masculine din corpurile feminine, şi invers. Aşadar o femeie cu voinţă intelectuală mai puternică şi cu trăsături predominant masculine se va simţi, în cele mai multe cazuri, inconştient atrasă de un bărbat cu trăsături mai delicate.”
,,Aici este vorba nu numai de căutarea inconştientă a unui echilibru, ci aici intră în acţiune şi marea Lege a Atracţiei Speciilor Omogene!”
,,În acest caz specia omogenă se află în deformarea sufletelor! Ambele suflete sunt deformate şi prin aceasta există o omogenitate reală ale cărei specii se atrag conform Legii.”
Ce se întâmplă în cazul homosexualilor, hetero şi transsexualilor? În aceste expresii, cuvântul sexual se repetă, ceea ce înseamnă că astfel de persoane pun viaţa sexuală mai presus de viaţa spirituală, urmându-şi pornirile sufleteşti care le atrag spre cei asemenea lor.
De cele mai multe ori, cuplurile de homosexuali şi lesbiene sunt alcătuite dintr-un suflet deformat, al cărui corp s-a modificat în consecinţă prin încarnare şi un suflet pe cale de a se deforma, al cărui corp se va modifica abia în cursul încarnării viitoare; ele sunt împotriva naturii, fiind urmările greşelilor acestor suflete şi ale exagerării instinctului sexual...
Încercând să-i transmit mamei măcar o parte din aceste recunoaşteri, ea mi-a spus: ,,Simt atâta linişte când vin aici...”
Am rugat-o să nu ia cuvintele mele drept literă de lege, ci să încerce mai întâi să le recunoască intuitiv valoarea, pentru ca mai apoi să le verifice în viaţa de zi cu zi. Dar mai ales să se roage la Dumnezeu cu toată ardoarea dragostei ei de mamă ca să primească ajutorul Lui şi încredinţarea că se află pe drumul cel bun. Doar El ne poate da răspunsuri la toate întrebările noastre, şi numai spiritul nostru Îl poate auzi, niciodată intelectul. Întelectul se îndoieşte de tot şi de toate şi cere mereu dovezi ştiinţifice; dar este surd şi orb în faţa oricărui adevăr care se află deasupra materiei dense, căci nu poate înţelege decât materia din care provine. Ştiinţa Creaţiei îl depăşeşte cu mult şi va rămâne pentru el o veşnică enigmă dacă nu se mulţumeşte să fie o unealtă în slujba spiritului, aşa cum Dumnezeu l-a menit să fie.
M-am străduit să-i transmit mamei că orice greşeală poate fi iertată...Că singura greşeală de neiertat este să nu vrei să-ţi recunoşti greşelile şi să nu vrei să le îndrepţi...Copiilor mei le repet mereu acest lucru. Când copiii noştri vor creşte, vor face oricum ce vor ei. Tot ce putem face noi acum, este să-i creştem cum se cuvine. În rest e alegerea lor, e viaţa lor...Oricât de mult îşi iubeşte copiii o mamă, nu poate alege în locul lor atunci când devin adulţi. Dar dacă vor să înveţe, viaţa însăşi îi va învăţa mai mult decât vom putea noi să-i învăţăm vreodată. Nimeni nu poate trăi în locul altuia. Chiar şi cel mai mare dintre înţelepţi nu poate decât să ne arate Calea, dar noi înşine trebuie să mergem pe ea. Cuvintele lui Abd-ru-shin sunt valabile pentru noi toţi, fie că suntem sau nu direct implicaţi în problema identităţii sexuale. Dar fiecare trebuie să le înţeleagă şi să le trăiască personal pentru a le putea valorifica în viaţa de fiecare zi, conform calităţilor pe care le are. Ceea ce este adevărat pentru toţi oamenii trebuie să fie trăit de fiecare în parte şi filtrat prin propria sa personalitate pentru a deveni cu adevărat viu în om.
În viaţa mea de zi cu zi, Mesajul Graalului îmi arată Calea. El este pentru mine cartea vieţii, din care citesc mereu, din care aflu mereu lucruri noi, pe care le regăsesc în viaţă. Pentru mine această carte este tot atât de nouă ca şi viaţa însăşi, căci descopăr tot timpul în ea o nouă cunoaştere, deşi ea rămâne neschimbată. Dar eu mă schimb, ca şi viaţa.
Fiecare trebuie să descopere sensul vieţii sale. Abia atunci va descoperi că viaţa...într-adevăr merită trăită.
,,În acest scop, Mesajul este şi vă va rămâne întotdeauna o călăuză fidelă şi statornică! Numai în viaţa şi prin viaţa însăşi veţi recunoaşte toate valorile Mesajului meu şi nu prin pretinsa voastră cunoaştere. La fel, prin Mesaj veţi putea privi viaţa aşa cum trebuie, într-un mod care vă este de folos. Şi în această privinţă, totul acţionează în efect reciproc, iar adevărata cunoaştere vine doar din experienţă trăită!”
Alina Rus,medic homeopat si de medicina generala.
Adresa de contact: alinar_e@yahoo.com
Wednesday, December 05, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment