Pe intuneric

Si vad acest spatiu imaginar de stele ce face bine inimii, precum efectul unei iluzii ce se stinge in mine... Ma vad intalnindu-ma cu marea! Cea fara de sfarsit... Si ma vad cum continui sa pasesc catre tine... Ca si cum as vrea sa lupt cu golul ce in suflet ma atinge. Eu ma vad luptand, dorindu-mi din rasputeri sa inchei razboiul acesta ce il duc in mine... Dar vezi tu iubire, acum? Sunt singur si stau pe intuneric. Asa, gandindu-ma la tine... Asa, in timp ce am nevoie ca acum si intotdeauna sa existi aici cu mine! Toata aceasta viata a mea, pare ca se inalta usor catre inaltime, si eu usor fara sa fac rumoare, la randul meu ma voi inalta, urmand aceasta iubire in intregime... Dar iubire, te vad cum si tu stai pe intuneric! Si vad bine fericirea:e usoara si fara de-nteles precum un vis... Acelasi din totdeauna! E ca o alta lume mult indepartata de aici, acea lume care pentru o clipa acum e inauntrul meu... Vad cum stam asezati intre doua planete opuse, vad cum ne-am ascuns fiecare adanc in el insusi, cautand sa invatam de la timp chiar si sa murim. Vad cum invidiem unui apus de soare tot stilul sau sublim. Cum cu disperare luptam sa fim asa cum noi nu suntem. Vad cum toate caile nesfarsite ma duc... catre tine! Dar vezi, eu traiesc pe intuneric! Asa, gandindu-ma la tine! Asa, in timp ce acum si in orice clipa am nevoie ca tu sa fii aici cu mine!... ( Renato Zero - Al Buio )