Ingerul

Ingerul s-a oprit din zbor
pe fereastra;
de pe pervaz a intrat apoi in
camera la mine.
Eram singur si a venit sa-mi
tina de urat.
Oh, si cate avea sa-mi spuna;
Despre multele ce se intampla in
lumea celor nevazute noua,
despre cum stelele canta
si noptile povestesc;
mai imi spunea ca diminetile
rostesc taine,
ca totul rosteste in acest
univers al Cuvantului,
si ca deci eu de ce as fi trist
inchizand in mine durerea,
ca uite, si el, povestindu-mi taine
se bucura asa de mult retrezind
in mine speranta.

Mi-a mai povestit inca, pana am adormit.
Cand m-am trezit era dimineata.

( Emanuel Popa - Ingerul )