rugăciune mută

  

‘Taci, atâta timp cât nu poţi spune mai mult decât tăcerea. ”

(Pythagoras)

în creştetul pământului,

adunate

clipele zilelor,

ce mor…

lângă icoana sfantă

un om în rugăciune

mută…

atata tristeţe,

însingurare

aduce…

braţele sfâşiate,

de secunde,

ruga n-o pot duce…

sufletul mi se strânge…

şchiopătând

cu dosul palmei

şterg, izvorul obosit…

doar linişte,

resemnare-n chip,

când noua lovitură,

năpraznic

loveşte…

mă doare mila,

pentru omul,

ce-n rugă mută

se odihneşte…

maia

cosmincozma13@yahoo.it