Oamenii de la tara

Uneori mi-aș dori tare mult să fiu undeva la țară, într-un loc cu liniște deplină, unde să se audă doar zgomotele naturii, ale animalelor și ale puținilor oameni de acolo.
Orice vizită la țară mă remontează și îmi aduce aminte de partea frumoasă a lumii și a oamenilor, de lucrurile cu adevărat importante și de valori care se pierd...
Iubesc oamenii de la sate și am pentru ei o stimă aparte, deși ei ne stimează pe noi doar pentru că „avem carte”, considerându-se inferiori nouă. De fapt, noi avem atât de multe de învățat de la țărani, de la oamenii simpli de la sate... Îi stimez pentru hărnicia cu care muncesc neobosit, pentru respectul pe care îl au față de pământ, față de tradiții și pentru că îl iubesc pe Dumnezeu. Îi stimez pentru răbdare, pentru înțelepciune și pentru generozitatea cu care îți oferă cea mai frumoasă cameră și tot ce au mai bun... Îi stimez pentru că din toată sărăcia lor hrănesc și un câine sau o pisică, pentru că își găsesc timp să îngrijească o floare și pentru că își amintesc să facă și câte o pomană pentru cei plecați...
Din orice vizită pe care am făcut-o la țară am avut de învățat foarte multe, în special că simplitatea înseamnă frumusețe și că bunătatea și frumusețea sufletească nu sunt condiționate de bogăție, nici de a avea „carte”, nici de a fi „cineva”...

www.irinab.com