Pe facebook - Mircea Rusu

Mircea Rusu
11 martie


Tete Zin avea locul lui la biserica si masa lui la bufet. Nimeni nu mai tine minte cand si de ce de parca asa trebuia sa fie. Fire tacuta si linistita , ii placea sa stea intre oameni . Albastriul ochilor lui lumina cald si egal pe fiecare. In viata satului , toate intamplarile se sfarseau la el . Si el le stampila functie de natura lor cu aceleasi cuvinte - " frumos si bun lucru s-o faptuit"- spunea pentru toate cate se petreceau bune in sat si fata i se lumina intens incat se-mbujorau obrajii celor din jur. Scandalurile, barfele de tot felul , invidiile si ura , pricinile toate , disputele politice aprinse la tuici in noapte , toate se desfasurau pana cand ajungeau la el. Tete Zin , astia s-or batut asara cu furcile pintru douazaci de ari de pamant . No spune dumneata , treaba-i asta? D- apai cine- s io sa judec ...este cine... Si toti judecatorii infocati se rusinau deodata ca prin farmec . La-nceput s-au mai gasit cativa care-l luau in ras si-l imitau rostindu-i vorbele , pitigaindu-le ...frumos si bun lucru s-o faptuit ...si radeau zgomotos ...Tete Zin aia ne pacalesc si aia ne spun minciuni ... pai bine-i...? D-apai cine-s io sa judec... este cine... Dar , lucru grozav s-a petrecut in cativa ani cu grupul ce-l lua in bascalie, fiecare a patit cate ceva rau sau foarte rau. Ba boli grele , ba accidente de masina , ba divorturi. Si nimeni n-a mai cutezat sa rada. Mai mult , copiii erau de mici invatati sa se raporteze la spusele lui tetea Zin. Pe cand l-au petrecut la cimitir , satul lor se golise de judecatori ai altora si fiecare facea in viata lui cate ceva care sa merite sa se spuna " frumos si bun s-o faptuit. Pe crucea lui de lemn sta scris Zin Teosiu- cine-s io sa judec ? Este cine. Niste lucrari de mare importanta nationala , de extractie din munti pe timpul comunismului , au ras de pe fata pamantului satul lor ca si cand n-ar fi fost niciodata iar satenii s-au dus in toate colturile zarii , care pe unde , sa poata trai. Iar tetea Zin a ramas o poveste spusa la un pahar , pe care n-o crede nimeni.

Poezia clipei ...

 Cânt ca privighetorile oarbe.
 Nu ştiu, eu sorb cântecul sau el mă soarbe.
 Atât de sus ne-nălţăm câteodată...
 Sufletu-mi arde de-o flacără înfricoşată.

 Ca rugul din care a vorbit Dumnezeu,
 aşa arde sufletul meu.
 Cred în zâne, în sfinţi şi minuni
 prieteni, nu-mi împletiţi cununi.
 Cântecul e-n mine ca-n voi tăcerea
 îi bănuiesc uneori puterea,
 însă nu ştiu nimic şi mă-nchin smerit
 îngerului lângă mine ivit.

 Fă-mă să cânt despre oameni şi suferinţi,
 şoptesc cu buzele reci, fierbinţi,
 despre săraci, despre copii şi foame...
 Şi-n mijlocul cereştii mele spaime,
 întrezăresc cuvintele de foc,
 cu care-ar trebui să creez lumea, s-o pun la loc.

 Apoi rămân singură. Nu ştiu nici eu
 de ce mi-a vorbit din stufişul aprins Dumnezeu.

 Cânt -Magda Isanos

Ai incredere in tine

Trust yourself. Create the kind of self that you will be happy to live with all your life. -Golda Meir

Ai incredere in tine. Creeaza-ti acel fel de a fi cu care tu ai putea fi fericit sa traiesti toata viata ta. - Golda Meir

Women's rights, Women's equality

http://www.kisol.com/legal/womenrights.htm

There is still a widespread belief that women are not equal to men. Even though many people still try to convince themselves otherwise, this thinking is still well-rooted among many men even in the most developed countries. Though most genuine men have a deep respect for genuine women, there is still a lot of conflict in the intuitive perception about the real role of women and whether indeed they are equal.

Women themselves are not sure of the answer to this question and those who feel distinctly within themselves that they are equal are not altogether clear about what this really means. Because of a lack of clarity about their own roles, it is difficult for these women who want to fight for equality to speak with conviction about this issue.

Since most women really do not understand themselves or their real roles in this Creation, then it is difficult for them to speak in any convincing manner about any of the issues that concern them. Those who try to speak out do not understand the issues at all and are once again as usual using the intellect to try to understand an issue which clearly goes beyond the capacity of this implement to understand.

Women assert that they are equal to men and curiously enough when asked in what way are they equal they cite that they can do all that men do; they can be doctors, lawyers and so on and that because of these factors they are equal or should be considered equal.

In short what they are saying is that the criteria that should be used to judge their equality is their ability to perform in masculine spheres of activity and to imitate men. In fact they base their equality on being able to perform as men do in their (men's) traditional areas of activity.

What, however, they have failed to realise is that in trying to do this they must behave like men. It is impossible for them to carry out these activities and still remain women in the real sense of the word. Therefore, through all these they acquire masculine characteristics which condition has now become a plague among the feminine gender.

By moving away from what they should be, they have introduced a dangerous imbalance into the rhythm of society. As a result we no longer have many real women in society in the real sense of the word. What we have in many cases are "pseudomen" and then men.

When women engage in this kind of activity, they have to suppress their own natural female characteristics and in the course of time these characteristics sever themselves altogether. A terrible imbalance is then the result.

What women should have realised is that they are indeed equal but in another way. Their strength lies elsewhere. They are given completely different abilities from men and they are both meant to develop their abilities as they were given to them purely (male developing their male characteristics and female theirs) without any form of willful mixing of the characteristics whatsoever. In this way they were meant to complement each other and bring harmony into the entire Creation.

As it is, however, all we have is a one-sidedness where almost everyone wants to be a "man". The consequences we already have before us. This imbalance which has been going on for a long time now robs every creature, especially men of the power that they should normally have received through women. Lacking this help he is then not able to work constructively on this earth. He is lost because the core of support has been eaten away.

This imbalance must be restored for there to be peace. Unless women really rediscover themselves and do what their intuitions bid them to do, it will be a very difficult future indeed. It is not the aim here to discuss specific roles for women. Every woman who follows her intuition knows exactly what she ought to do or be. She needs no further directions.

• Abd-ru-shin, In the Light of Truth: The Grail Message. Verlag der Stiftung Gralsbotschaft. Stuttgart, Germany.

Un om al strazii ... Un Om...

Un om al strazii care stie ca in viata e nevoie sa te gandesti si la cei de langa tine...
De neratat... priviti pana la final... lectie de viata adevarata.


http://www.wimp.com/winningticket/

Leopoldina Balanuta despre: Cel mai important lucru pe lume

„Arta nu se face numai de către creatori. Ea se face şi de cei care o îndrumă, şi de cei care o gustă, adică de public.”
● „Dacă a lupta înseamnă a da din coate, nu mă interesează să lupt. Nici atitudinea de conjunctură nu e o formă de luptă pentru mine. Pentru că nu cred în ceva menit să răspundă unui moment, nu să dureze în timp. Cel puţin aspiraţia asta trebuie să o avem: să dureze ceea ce facem. Chiar şi aşa cum este perisabilă arta asta a mea, dacă o fac cu credinţă ea rămâne în amintirea unor oameni; şi dacă oamenii aceeia au fost mai buni cinci minute e bine, şi vezi, uite aşa se leagă şi devine verigă în lanţul acesta al umanităţii râvnite.”
● „Dacă aş fi pusă să decid în materie de pictură sau muzică, mi-ar fi cu neputinţă să depăşesc stadiul lui: îmi place sau nu-mi place. Dar asta nu paote fi un criteriu în artă.”
● „Am fost trasă de urechi să merg dreaptă şi nici în ziua de azi nu merg dreaptă. Mi s-a spus că nu ştiu să mă îmbrac, că sunt şleampătă, că n-am nicun lucru de valoare în casă. Dar eu nu m-am supărat. La mine astea intră într-o zonă neutră. Nu contează. Ceea ce contează pentru mine, lucrul pe care trebuie să-l spun ca să mă fac bine înţeleasă, este puterea de a aştepta. De la lucrurile mici la lucrurile mari. De la autobuzul 31 la un rol minunat. Pentru mine aşteptarea e sinonimă cu speranţa. Chiar şi ceea ce fac, meseria mea, ce este altceva decât un fel de a oferi oamenilor puterea să spere? Dar să nu mă înţelegeţi greşit. Nu e vorba de o aşteptare pasivă, ci o pregătire pentru ceea ce urmează să se întâmple. Chiar şi acel ultim lucru care i se poate întâmpla omului are nevoie de pregătire. Pentru mine aşteptarea este un sentiment puternic şi pozitiv. Aşteptarea este pregătire.”
● „Cel mai important lucru pe lume nu este să ai ci să dai. Căci cea mai grozavă formă de luptă nu este pentru a avea ci pentru a da.”
Citatele sunt extrase din volumul „Actorul în căutarea personajului”, de Andrei Băleanu și Doina Dragnea, apărut la Editura Meridiane în1981
Leopoldina Balanuta recita din arta lui Eminescu

Amintirile au putere

Pana la urma asta e tot ce iti ramane, un geamantan plin de amintiri. Amintiri frumoase, urate, triste, vesele, indragostite, tradate, neintelese, transparente, mii si mii de amintiri.
 Intreaga ta avere consta in zambete luminoase, nostalgice, resemnate, lacrimi amare de deznadejde sau dulci de fericire, cuvinte, soapte, caldura altei maini, adancurile altei priviri. O viata plina de oameni care vin si pleaca. Unii iti lasa ceva, altii iau. Multi oameni tacuti care trec fara sa-i simti.
  Asculta! Adulmeca! Gusta! Pastreaza totul, umple-ti valiza cu amintiri! Lasa cate o bucatica din tine pe oriunde treci.
  Iti imaginezi cat poate fi de trist sa nu ai pentru ce zambi, pentru ce plange, pentru ce ofta?

Mesaj din Ucraina: Noi vrem sa fim liberi de politicieni corupti!

We want to be free from corrupt politicians!

http://www.youtube.com/watch?v=Hvds2AIiWLA

Cum sa ajutam la eliminarea suferintei din lume?

"Daca vrei sa trezesti intreaga omenire, atunci trezeste-te tu pe de-a-ntregul; daca vrei sa elimini suferinta din lume, atunci elimina tot ce este intunecat si negativ in tine.
Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare!"

Lao Tze

Nu avem voie sa fim indiferenti

 Nu avem voie sa fim indiferenti in fata suferintei semenilor nostri!
Cand traieste in liniste si cu hrana destula, omul are tendinta sa neglijeze suferinta celui de langa el!
Dar cine ii garanteaza lui ca nu ii va veni si lui randul sa treaca prin suferinte de acelasi fel ?

Mesaj pentru libertate prin vocea unei tinere fete

Nu ar trebui sa ramanem indiferenti la ceea ce se intampla in ukraina!
Acolo e o lupta impotriva politicienilor corupti capabili sa corupa curti judecatoresti si sa monteze fortele armate impotriva cetatenilor proprii pentru a isi apara banii, locuintele si puterea.
Va pare cunoscut genul asta de politicieni care conduc doar pentru a-si apara banii lor proprii, locuintele lor si puterea?
Nu ramaneti indiferenti pentru ca genul asta de politicieni si noi ii avem. 
Ukrainienii nu pt a fi in Europa economiei de piata, ci pt a fi in Democratia de tip european… nu in dictatura de tip rusesc… de aceea au iesit in strada ucrainienii!

 Mesaj pentru libertate impotriva coruptiei din Ukraina ( link, click pe titlu )

Vindeca natural cancerul

crinaveres.ro


Sunt un om care a ajuns la un moment dat în punctul în care am decis că e esenţial pentru mine să înţeleg complet şi să pot demonstra ştiinţific cum apar bolile, să aflu dacă prin acţiunile mele am generat bolile şi dacă tot eu prin mine însămi mă pot vindeca şi dacă am nevoie în vindecare de medicamente.
Îţi voi prezenta câteva detalii depre mine… am trecut printr-o perioadă în care am fost diagnosticată cu leucemie… eram însărcinată… divorţată cu un copil… fără serviciu… şi tocmai plătisem ultimii bani pe înmormântarea tatălui meu – care murise de un cancer, după ce l-am supus chimioterapiei şi radioterapiei.
Ieşind de la Clinica de Hematologie din Cluj – unde fusesem trimisă pentru puncţie ososasă fiindcă pe lamelă nu mi se mai puteau număra leucocitele… ameţeam tare… aveam dureri infernale generalizate – am abandonat lupta cu boala şi am spus “Doamne dacă vrei să mă iei din lumea asta ştii unde mă găseşti, nu voi trece prin puncţie, chimio sau radioterapie”
Ei bine, a fost mai simplu decât mă aşteptam, m-am întâlnit cu o fostă profesoară de la medicină care lucrează pe laborator şi mi-a spus “nu îţi face griji de leucemie, vezi de sarcină… în timpul sarcinii  corpul se ocupă de copil şi vindecă orice boală”. Fără să gândesc dacă ce spunea era adevărat sau nu am început să mă simt tot mai bine, am pus ameţelile pe seama anemiei asociate leucemiei… am luat spirulină zilnic să mi se refacă globulele roşii iar la finalul sarcinii eram perfect sănătoasă
Am studiat şi aprofundat, am testat orice terapie alternativă îmi venea în cale: Reflexoterapie, Cristaloterapie, Meloterapie, Radiestezie şi Infoenergetică, Metoda Silva, Reiki, Chirurgie de Lumină, Şamanism şi Medicină Şamanică, Epigenetică, Neurolpastie, Vindecarea prin Puterea Cuvântului - în paralel cu ceea ce se preda la Facultatea de Medicină… la care învăţam foarte bine în ideea de a şti cât mai bine şi mai complet cum să ajut oamenii să se vindece…
Am constatat că multe din suferinţe erau la nivelul sufletului şi am început Facultatea de Psihologie pe care am terminat-o constatând că nu a servit motivului pentru care am plătit-o – de a învăţa cum să îi ajut pe oameni să devină responsabili de sănătatea lor…
Am adus pe lume a treia fetiţă. Eram din nou însărcinată când am fost  diagnosticată cu cancer de colon. Nu am întrerup sarcina la sugestia medicilor… încă mai credeam că în timpul sarcinii corpul se ocupă de copil şi vindecă bolile… Aveam să aflu mai încolo ce fel de boli se vindecă în sarcină şi care nu.
După naştere ajunsesem deja în fază atât de avansată, încât mi s-a spus că mai aveam de trăit mai puţin de 2 săptămâni, era o chestiune de zile, aveam deja blocat colonul de tumoare…
Aveam cancere în oase, ficat, creier – ilogice ca posibilitate de migrare din colon – mai ales că în sânge nu găsisem niciodată în toate studiile mele de laborator cu microscoape performante şi tehnologii de vizualizare performante – nici o celula tumorală migratoare, dar cancerele erau reale în corpul meu şi simultane – explicaţia pentru ele urmând s-o găsesc la un an după ce m-am vindecat…
Deşi aveam destule cunoştinţe de autovindecare mi-am dorit să înţeleg de ce am făcut acel cancer, cum mi l-am întâmplat şi cum pot să îl dez-întâmplu…
Aveam la îndemână Chirurgia de Lumină cu care ajutasem mulţi oameni să se vindece complet de boli… însă în timp am constatat că eu vizualizam pentru ei cea mai perfectă stare de sănătate fizică, iar ei se re-îmbolnăveau deoarece nu îşi schimbaseră atitudinile faţă de ei şi faţă de realitatea înconjurătoare cu oameni, plante, animale – faţă de Natura însăşi. Vroiam o vindecare definitivă, fără recidive… Intenţionam să ajung la cauza reală a bolii pe care o ratam dacă mă autovindecam.
Nu am luptat cu boala şi am spus “Doamne dacă vrei să mă iei din lumea asta ştii unde mă găseşti… dacă e timpul să plec de aici iar cei 4 copii pe care i-am adus pe lume să crească fără mamă facă-se Voia Ta… nu voi lua vreodată calmante care să îmi altereze conştiinţa”  deşi aveam dureri încât îmi pierdeam cunoştinţa şi cădeam pe jos prin casă… “voi trece dincolo de graniţele morţii cât mai conştientă posibil” – nu îmi era frică de moarte după ce am trecut la a doua sarcină prin moarte clinică timp de 15 minute şi ştiam că viaţa nu încetează odată cu ultima suflare însă nu putusem atunci explora prea mult acea realitate…
10 zile n-am mâncat şi nici băut nimic să nu fac ocluzie intestinală şi să ramân cât mai conştientă la trecerea dincolo… După 10 zile am început să simt că nu voi muri… ca medic era de neconceput la cât eram de împânzită de cancer…
În aceste 10 zile mi-am pus întrebări legate de boală şi de toată viaţa mea, de ce aş mai trăi, ce aş face cu viaţa mea dacă voi redeveni sănătoasă, cu ce atitudine voi privi viaţa…
Mi-am amintit că Iisus a zis “cere şi ţi se va da” şi am cerut ŞTIIND că voi primi răspuns înainte de a muri despre cauza reală a bolii şi despre cum poţi să te vindeci singur pentru că toată viaţa îmi dorisem asta şi chiar în faţa morţii continuam să îmi păstrez această dorinţă de înţelegere a VIEŢII.
Nu îmi era deajuns să fac asta doar pentru mine ci să găsesc un sistem care să funcţioneze şi la ceilalţi oameni şi indiferent de boala pe care o are… pentru omul de la ţară, fără noţiuni de medicină şi prea multă teorie…    pentru oamenii de ştiinţă din lumea medicală.
Eram convinsă că aceste preocupări nu erau doar ale mele şi că alţii înaintea mea au găsit deja răspunsuri la diverse aspecte, ceea ce îmi rămânea de făcut era să realizez un sistem valabil cu răspunsuri, informaţii, tehnologie pentru toate nevoile individuale de vindecare.
După ce am reuşit să mă vindec şi am găsit cauzele cancerelor şi bolilor, am descoperit explicaţii pe feliuţe pentru diverse aspecte ale vindecării sau acelaşi aspect dar altfel abordat, informaţii incomplete prin ele însele… validarea lor ştiinţifică am primit-o pe mai multe căi, de la mari oameni de ştiinţă…
Cu cât am văzut mai mult că aspecte particulare de vindecare sau cauzalitate a bolilor ce luate separat “nu făceau sens” funcţionează şi sunt toate REALE pentru situaţii particulare, dar nu funcţionază de fiecare dată şi în orice caz, ci sunt valabile doar împreună, ca piesele unui puzzle complicat, cu atât mai mult am început să realizez că aş putea fi pe punctul de a descoperi ceva colosal.
Să fac o poveste lungă cât mai scurtă, am făcut progrese rapide învăţând de la mari medici ai lumii din trecut şi din prezent, am luat tot ce am învăţat de la ei şi explicat prin prisma fiecăreia din experienţele mele de vindecare… am creat un sistem din toate aceste idei… şi le aplic de atunci pe mine şi pe cei care îmi cer ajutorul.
Nu e stilul meu să mă laud sau să spun poveşti, dar adevărul este că m-am vindecat de nişte boli destul de serioase în ultimii ani. Da, am trecut peste cancer şi leucemie. Peste metastaze şi dureri cumplite de oase. Şi da, şi m-am vindecat de suferinţe sufleteşti care ar fi putut LINIŞTIT şi mă conducă la cimitir însă au fost cele mai PERFECTE lecţii de viaţă şi cei mai buni prieteni.
Ai grijă ce îţi doreşti!
Un lucru pe care l-am conştientizat este că sănătatea este la îndemâna oricui îşi asumă responsabilitatea pentru propria îmbolnăvire şi propria însănătoşire.
Medicamentele şi adjuvantele terapeutice te fac să te simţi bine un timp, poate pe moment… pe termen lung nu îţi conferă vindecarea. De fapt, dacă crezi că medicamentele menite să creeze dependenţă te vor vindeca, adică  laşi controlul şi responsabilitatea pentru sănatatea ta pe mâna altcuiva, n-am veşti prea plăcute pentru tine…
Îţi pot spune că învăţând cum să redevii sănătos oricând sau să îţi menţii optimă sănătatea, zi de zi, în orice condiţii de stres pe care le ai îţi va aduce IMENSE beneficii.
Am ajuns să cred în ceva pe care îl percep a fi foarte important…
Dacă nu şti cum să reajungi în starea de sănătate perfectă şi deplină, atunci probabil treci prin viaţă cu sentimentul că eşti “mai puţin om”. Nu e uşor de explicat cuiva care nu e bolnav, dar sunt convinsă că ştii EXACT despre ce vorbesc.
Pe de altă parte, dacă ŞTII cum te-ai îmbolnăvit,  şi mai ŞTII cum şi în ce condiţii sunt reversibile toate bolile şi suferinţele tale, o să ai încredere în vindecarea ta şi asta cei din jur o vor simţi IMEDIAT.
De ce ai crede că eu te pot ajuta?
Cum deja ştii destul de bine, există o mulţime de oameni care se învârt în jur încercând să te convingă că au toate răspunsurile la sănătate.
Ei bine, din nefericire pentru tine nu cred că cineva are TOATE răspunsurile. Nu am nici eu TOATE răspunsurile.
Dar cred că am MULTE răspunsuri (şi cred că răspunsurile pe care le am sunt cele importante).
Te întrebi poate “De ce aş crede ce Crina V. spune?”.
Răspunsul meu pentru tine e că NU TREBUIE să crezi orbeşte ce spun.
De fapt, îţi recomand să abordezi materialele mele cu un scepticism constructiv şi o perspectivă ştiinţifică.
Vreau ca tu să EXPERIMENTEZI, să APLICI ce înveţi de la mine.
Înainte de a îţi prezenta programele mele, vreau mai ÎNAINTE să îţi spun că fiecare program pe care îl cumperi are garanţie 100%.
Îţi voi permite să treci prin oricare program sau carte doreşti, să înveţi tot ce am produs, şi chiar SĂ LE APLICI în viaţa ta ÎNAINTE să decizi dacă vrei să le păstrezi sau nu sunt pentru tine.
Dacă nu obţii rezultate IMEDIAT, atunci îţi voi returna toţi banii… fără întrebări. La modul cel mai serios.
Cred că vei constata că nu mă interesează metode care nu funcţionează. Îmi plac tehnologiile şi informaţiile care chiar dau rezultate VIZIBILE: observabile şi măsurabile.
După ce vei constata că aceste tehnici şi informaţii sunt  de un REAL FOLOS… o să mai vreau să “crezi” în ceea ce spun? Vei şti deja prin experienţa ta directă.
Sunt şi eu doar un om şi ca orice om am defectele mele. Dar cred că metodele pe care le-am conceput sunt cele mai bune din lume şi le susţin. Sincer sper că vei lua o TONĂ de beneficii din ele.
Crina Vereş

Ridica-te si lupta!

De pe contul de facebook al  Oanei Pellea.

"Ce trist pacat deznadejdea! Il intalnesti sub toate formele in tara noastra, incepand de la forma aceea, foarte blajina in aparenta, dar cat se poate de vinovata, a strambaturii sceptice, si pana la deznadejdea grava, iremediabila, patetic proclamata. Oameni care n-au facut inca nimic deznadajduiesc de tot. Oameni care n-au fost animati de nici un soi de vointa producatoare declara deschis ca orice vointa e condamnata, aici, mediocritatii. De ce, cu ce drept, dupa ce experienta?"

Constantin Noica.