Iubirea,cine o va putea opri?

Iubirea nu se opreste niciodata.
DE CE?
Pentru ca ea invarte Pamantul.

Si daca vrei sa fii ascultator,fa ceea ce vrei!

Adevărata fericire nu este dată de lucrurile
exterioare, cu caracter pur formal, de maşini
scumpe sau case mari şi nici de concedii lungi
şi zile de odihnă petrecute în comoditate.

Adevărata fericire se trăieşte în
interior, ea se naşte şi creşte din
propriile fapte. Ea este chiotul de bucurie,
eliberator al unui suflet uman care în activitate
plină de mulţumire îşi
îndeplineşte fidel îndatoririle şi
acţionează doar în iubire faţă de
lume şi de oameni.

Privind in sufletul meu

"Daca Columb ar fi avut un comitet consultativ,probabil era si acum acostat in port."

Uneori,singura persoana din lumea ta, suficient de cunoscatoare sa-ti dea un sfat bun,esti tu.Inainte de a intreba pe fiecare ce ar trebui sa faci ca sa ai o viata mai buna,de ce sa nu te linistesti si sa cauti sa patrunzi in interior si sa-ti intrebi eul tau?Uneori,e de ajuns un comitet format din o singura persoana pentru a face o diferenta uimitoare."
Kate Novack.

Mie insumi

Tragand un mic carut,in urma lor,Kwai Chang si Ho-Fong,doi tineri preoti de vreo 15 ani,din templul Shaolin,se indreptau spre sat,cand un batran,ce statea la marginea drumului ii saluta:
"Buna ziua,tineri preoti.Unde mergeti voi?"
"Mergem sa cumparam de mancare pentru templul nostru",raspunse Kwai Chang.
"A...Ma bucur ca preotii au bani in aceste vremuri grele...Dar am auzit ca erau niste banditi pe drumul principal.Ar fi mai bine sa-l ocoliti,urmand cararea de la piciorul dealului."
Batranul parea demn de incredere...Atunci Kwai Chang raspunse:
"Multumesc,venerabile domn.Vom urma sfatul pe care ni l-ati dat."
Si aceasta facura...
Dar,dupa ce parasira drumul principal si traversara o padure,deodata,din tufisuri,hoti isi facura aparitia si se napustira spre ei.
"Asteptati,venim de la manastire.Opriti-va!",striga Kwai Chang.
Insa acest strigat nu-i opri deloc,si fura jefuiti...
+++

La intoarcerea la manastirea Shaolin,cei doi tineri preoti povestira nefericita intamplare maestrului Kan.

"Ne-au luat banii,carutul,hainele.Tot ce aveam valoros",explica Kwai Chang.
"In afara de ceea ce e de neinlocuit...vietile voastre.",raspunse maestrul Kan.
Ho-Fong interveni:
"Am meritat-o ,am avut incredere intr-un strain."

Kwai-Chang adauga:
"Era un batran cu fata blanda si avea un comportament frumos..."
"Aduceti-le haine!",ordona maestrul Kan,si apoi intorcandu-se spre Ho-Fong,il intreba:
"Ho-Fong ,ce lectie ai invatat tu din aceasta intamplare?"
"Sa nu ne incredem niciodata in straini."
Apoi intorcandu-se spre Kwai Chang:
"Kwai Chang,ce lectie ai desprins tu din aceasta intamplare?"
"Sa fim pregatiti pentru neprevazut."
Atunci adresandu-se din nou spre Ho-Fong,maestrul Kan ii spuse:
"Ho-Fong,maine dimineata,cand te vei fi odihnit,vei parasi templul."
"Cand pot sa ma intorc,maestre Kan?"
"Aici la noi,niciodata."

Fara un cuvant,Ho-Fong se inclina cu respect in fata maestrului Kan,apoi,dupa o
privire de despartire cu Kwai Chang,parasi incaperea.

Maestrul Kan se adresa atunci lui Kwai Chang:
"Esti ingrijorat din cauza prietenului tau Ho-Fong?"
"Nu inteleg de ce trebuie sa plece si eu nu...",raspunse Kwai Chang,"atata timp cat si eu sunt vinovat de a-l fi crezut pe batran."
"Noi nu pedepsim increderea.Daca construind o casa,un dulgher bate un cui si acel cui se indoaie,dulgherul nu va mai avea incredere in celelalte cuie si
se va opri sa construiasca casa?"
"Trebuie asadar,sa oferim increderea noastra...chiar daca existenta raului ne este adesea amintita?"
"Lupta impotriva raului prin forta.Dar sprijina bunatatea omului,prin incredere.In acest fel,suntem pregatiti in fata raului,dar incurajam binele."
"Si acest bine ,este recompensa increderii noastre?"
"Atunci cand ne batem pentru un ideal, nu cautam recompensa.Dar,increderea aduce
uneori o magnifica recompensa,mai formidabila decat binele."
"Ce lucru poate fi mai maret decat binele?",intreba intrigat,Kwai Chang.
Atunci ,maestrul Kan raspunse:
"IUBIREA."
Si se retrase ,lasandu-l pe Kwai Chang sa mediteze la aceasta Perla a Intelepciunii...


Extras dintr-un episod al celebrului serial de televiziune al anilor '70,"Kung Fu".

trebuia sa fii de acord cu mine+++Gianni Morandi

Tu care astepti tandrete
din spatele unei tigarete,
zbori in inaltime,binecuvantata.
Tu care arzi totul in jur
cu atata usurinta,
trebuia sa fii de acord cu mine!~

Tu care cauti intelegere
din spatele acelei tigarete
zbori totusi la inaltime,
si esti binecuvantata.
Tu care intr-o zi ai plecat
atat de-n graba,
trebuia sa asculti de mine!~
..............................
...Unei iubiri atat de adevarate
lipsita atat de mult de certitudini,
...unei iubiri pe care s-o inghiti,
cu lacomie ,toata ...
Te voi mangaia de-acum!
Tu care ceri tandrete,
asa...din spatele acelei tigarete,
tu te misti spre inaltime
si pari binecuvantata.
Eu te prind si te tin cat pot de stransa!
Trebuia sa fii de acord cu mine!
...................................................................................
trebuia sa fii de acord cu mine+++Gianni Morandi

Numai timpul

Cine poate spune
unde drumul duce
cand ziua se scurge
-numai timpul.
Si cine poate spune
daca iubirea ta creste
in timp ce inima ta alege
-numai timpul.
Cine poate spune
de ce inima ta suspina
in timp ce iubirea zboara
-numai timpul.
Si cine poate spune
de ce inima ta plange
cand dragostea ta moare
-numai timpul.
Cine poate spune
daca atunci cand drumurile se vor incrucisa,
ar putea fi in inima ta...

Si cine poate spune
daca atunci cand ziua doarme
noaptea iti pastreaza intreaga inima...

Noaptea iti pastreaza intreaga inima.
Si cine poate spune
daca iubirea ta creste
in timp ce inima ta alege
-numai timpul.
Cine poate spune
unde drumul duce
cand ziua se scurge
-numai timpul.
Cine stie-numai timpul,
Cine stie-numai timpul!

song "Only Time" -- Enya

"Prea ades suntem atat de preocupati de destinatie,incat uitam calatoria."
Autor necunoscut

Siamo soli---(Vasco Rossi)

...Nu-mi vine sa cred!!!
Esti nervoasa si...
si nu stii de ce...
Hey,nu e nicidecum usor,
faci dragoste si nu te gandesti la mine.
Hey,ce vrei sa-mi raspunzi?
Suntem aici!
Si nu ma auzi!
Hey ,noi vorbim adesea da,dar e asa...
...suntem singuri!!!
Hey,tu nu poti sa pretinzi...suntem aici...
...si suntem vii...
Hey ,orice se poate intampla...
acum aici...suntem singuri...suntem singuri...
...suntem singuri...
Sa se traiasca langa mine
ai dreptate,dreptate ,tu,
nu e nicidecum simplu...
nu a fost niciodata pentru mine!!!
Eu care credeam mai mult ca tine...ca ar fi fost intr-adevar posibil...
Si opreste-te din plans...
Hey!!!
Tu nu vrei sa imi raspunzi...
sunt aici...si nu ma asculti!!!
Hey!!!Orice se poate intampla acum,
aici...suntem vii...suntem vii...suntem vii...
Sa se traiasca langa mine
ai dreptate,ai dreptate ,tu...
nu e nicidecum ceva usor!!
Nu a fost niciodata pentru mine!!!!
Eu care credeam mai mult ca tine...ca ar fi fost posibil!
Si opreste-te sa plangi...
suntem singuri...
suntem singuri...suntem singuri...

Elixirul pierdut

Elixirul pierdut



Pentru strămoşii scandinavilor, cunoscuţi şi sub numele de vikingi, cuvântul exercita o mare forţă, de fapt o adevărată putere “magică”. Ei puteau deci afirma: “A fi poet reprezintă cea mai înaltă chemare!”



Odin însuşi, tatăl lui Thor, primul dintre zei, era Stăpân al Poeziei: el poseda Elixirul, ca o poţiune miraculoasă. Din timp în timp îl oferea anumitor oameni aleşi.



Multe alte popoare, dintre care şi amerindienii, credeau şi ei în puterea cuvântului. Resimţeau influenţa formatoare pe care acesta o putea avea nu doar asupra mediului înconjurător cât şi asupra individului. Căci repercusiunile cuvintelor – cât şi cele ale gândurilor sau faptelor – reveneau de fiecare dată, ca un ecou, la autorul lor.



În consecinţă, cei care deveneau conştienţi de această forţă “ gândeau de şapte ori înainte de a deschide gura” şi “se ţineau de cuvânt”. Recunoscând această forţă a cuvintelor, ca şi cum ar fi fost ca o făclie, o utilizau cu precauţie.



Însă mai târziu, se va abuza de cuvânt, va fi împrăştiat în cele patru vânturi, până ce acesta devine simplă vorbă goală. Fapt care a dus la slăbirea străvechiului Elixir al cuvântului.



Normand Charest

Iisus si acel nesabuit oras

Orasul fariseilor,singurul in care acei ipocriti inca mai conduceau
prin viclenie si rautate.Acolo era sediul tuturor inaltilor preoti,care
mereu si mereu I-au impiedicat lucrarea,care au inceput toata contra-miscarea.
El trebuia sa se confrunte cu aceste creaturi,sa se razboiasca cu ei pentru oameni.El cu deschiderea sa impotriva duplicitatii lor!Dezgust crescu in Iisus,dezgust ca sarpele in caracterul sau respingator mereu se tinea in calea Lui.

DIN MILENIILE APUSE,Viata lui Iisus pe Pamant.

"Cel ce ramane aservit slabiciunilor sale, va fi vesnic sclav chiar
de-ar fi rege!" ABD-RU-SHIN.

"Cel Preainalt,eu nu sunt nimic!Tu numai, ma poti face puternic!"
LAO-TSE

"I-am povestit vantului,
i-am povestit
ca o sa te duc in Africa.
I-am povestit totul,
chiar si ceea ce nu stii."
Mango
,cantautor italian.

Acel talisman cu adevarat norocos

De pe site ul:
http://www.graal.ro/articol%20talismanul.htm

Talismanul, aducătorul de noroc





La cumpăna dintre ani



În zilele noastre, mai ales la începutul unui nou an a
devenit un obicei să dăruim semenilor
noştri mascote „aducătoare de
noroc”, reprezentând purceluşi,
coşari, potcoave sau renumitul trifoi cu patru
foi. Chiar şi în timpul anului sunt procurate
talismane şi amulete care chipurile, posedă
o forţă magică capabilă să
împiedice răul şi să atragă
norocul.

Mulţi oameni ajung chiar până într-acolo,
încât folosesc simboluri ale comunităţilor
religioase, drept aducătoare de noroc. Şi
aici să amintim numai cununa (rozariul) din
spatele parbrizului unei maşini sau anumite
medalioane care se pun la gât. Şi fie ca
odată numai să-l lovească
„norocul” sau nenorocul pe posesorul
vreunui talisman şi tot rămâne să
reflectăm care ar fi putut fi cu adevărat
cauza pentru aceasta. Ca întotdeauna se spune –
din când în când relatează cineva – că
talismanul a acţionat. Dar de câte ori un
talisman nu a adus succesul aşteptat, se
află de asemenea. Se aude adesea părerea
susţinută în multe locuri: Norocul este ca o
pasăre greu de prins şi dacă nu
eşti atent, zboară repede de la tine. Sau:
Cine se sparge uşor? Norocul şi paharul!

Aşadar, asemenea aducători de noroc nu sunt
totuşi de încredere?

Să privim însă din altă
perspectivă dorinţa de a avea noroc. Fiecare
dintre noi a auzit desigur maxime de genul: „Cum
strigi în pădure, aşa îţi va
răspunde ecoul” sau: „Norocu-i cum
şi-l face omul”, sau: „Ceea ce
seamănă omul, aceea va culege”.

Dacă pătrundem sensul primelor expresii
amintite, se ajunge la impresia că omul nu va
obţine un noroc de durată, deoarece el este
expus unor oarecare „întâmplări”
necontrolabile. Din moment ce se spune: Norocul este
ca o pasăre greu de prins şi dacă nu
eşti atent, zboară repede de la tine, de
aici rezultă întrebarea: La ce ar trebui să
fim atenţi, pentru ca norocul să nu zboare
mai departe? Există un răspuns inteligibil
la această întrebare?

Să aprofundăm acum cel de-al doilea gen de
maxime. Nu ilustrează ele faptul că fiecare
om însuşi ţine în mână toate firele,
pentru a ajunge fericit? Şi îţi dai seama
imediat că aceste maxime au fost
„furate”, trăgând cu urechea la o
legitate care stă în spate. Dar care? Să
luăm în consideraţie anumite procese care au
loc în natură, precum circuitul apei. Reprezentat
în linii mari, simplificat, apa urcă din mare în
formă de aburi şi este purtată peste
uscat sub forma norilor, ea se condensează în
anumite locuri, cade sub formă de ploaie,
dăruind mare binecuvântare tuturor creaturilor
vii, pentru ca apoi să curgă din nou în
mare, punctul de plecare. Să luăm un bob de
sămânţă şi să-l punem în
pământ. După aceasta va urma
încolţirea, dezvoltarea şi creşterea,
coacerea şi rodirea multiplă din
acelaşi fel de sămânţă. Şi
din aceste roade cade sămânţă nouă
pe pământ – un circuit! Astrele
(Constelaţiile), inclusiv planeta noastră
Pământul se mişcă circular în univers.
Chiar şi în corpul nostru putem vedea că
sângele se mişcă într-un circuit.

Sistemul de rotaţie este divers folosit şi
în tehnică – fie amintit aici numai
circuitul electric sau multe alte mecanisme de
comandă la computere, etc.

Să vedem acum, ce exprimă această
legitate?

Evident că totul, pornind de la un anumit punct,
descrie un cerc, pentru ca închizându-l să
revină la punctul de plecare şi respectiv
să aibă efect retroactiv. Pe scurt, atunci
când vorbim de legea rotaţiei, trebuie să
luăm în calcul efectul retroactiv.

Acest principiu al cauzei şi efectului este
valabil nu numai pentru procesele vizibile ochilor
noştri, ci cu siguranţă şi pentru
cele invizibile. Cuvintele, gândurile şi
percepţiile noastre intuitive poartă de
asemenea forţă în sine, sunt formate şi
produc efecte acolo unde ating.

Dacă un om gândeşte şi se poartă
faţă de semenii săi într-un mod
altruist, plin de iubire şi nobleţe, atunci
simţim prezenţa sa ca fiind
plăcută şi binefăcătoare
pentru noi. Dacă însă din felul său de
a fi răzbat egoismul, invidia sau chiar
sentimente de ură, atunci el trezeşte
repulsie în semenii săi chiar la prima impresie.
Uneori trebuie să asistăm la scene
neplăcute în care cineva este atins, rănit
adânc în suflet de altcineva prin cuvinte jignitoare
rostite intenţionat în cel mai grosolan mod.

Ce bine este însă atunci când pot fi trăite
momente, fie individual, fie împreună cu
alţii, în care cuvinte bine intenţionate, de
apreciere şi susţinere, cuvinte pline de
iubire sunt capabile să ducă la înflorire
sufletul unui om, trezind entuziasm şi bucurie.

Noi experimentăm aşadar că vorbele,
gândurile şi percepţiile intuitive
poartă în sine forţă, fiind astfel
resimţite de cei din jurul nostru. Tocmai pentru
că formele de gânduri şi cuvintele
poartă în sine forţă, deci sunt formate
şi produc efecte, trebuie să ţinem
seama, conform principiului de rotaţie, de un
efect retroactiv absolut. Mai devreme sau mai târziu,
el vine. Cu siguranţă!



Făuritorul propriului noroc



Acum să începem să înţelegem de ce se
spune: „Cum îţi vei aşterne, aşa
vei dormi” sau „Norocu-i cum şi-l
face omul” sau „ceea ce seamănă
omul, aceea va culege”. Recunoaştem că
efectul reciproc valabil peste tot în Creaţie
este pentru noi toţi „aducătorul de
noroc”!

Numai un singur lucru trebuie făcut cu cea mai
mare vigilenţă, grijă şi
atenţie! Şi anume să vedem cu ce
alimentăm Legea circuitului! Deoarece stă în
mâna noastră ca prin propria voinţă
să gândim, să vorbim şi să
acţionăm bine sau rău.

Această capacitate liberă de decizie atrage
după sine şi răspunderea, deoarece
efectul reciproc ne aduce întotdeauna înapoi, în mod
incoruptibil, drept şi amplificat exact ceea ce
am voit noi odată. În acest fel voit de noi
înşine se va forma apoi anturajul nostru şi
raporturile în care trebuie să trăim.
Deoarece efectele retroactive trebuie să le
primim şi să le acceptăm, chiar
dacă vrem sau nu.

Chiar dacă se întâmplă ca un om să
simtă că poate nu a introdus întotdeauna
numai binele în acest circuit al semănatului
şi recoltei şi prin urmare trebuie să
experimenteze un timp nevoile şi grija, el nu are
voie să se descurajeze, să
deznădăjduiască. Căci cu fiecare
voinţă serioasă spre bine,
cultivată în fapte cu perseverenţă
şi tenacitate, se schimbă treptat şi
efectele retroactive, aşa încât în curând va
recunoaşte fericit şi mulţumit că
voinţa sa bună şi raporturile bune cu
semenii se răsfrâng asupra sa aducându-i roade
bogate în „şansele” care îi surâd.

Este clar că aici nu ajută îndoiala şi
bătaia de cap, scormoneala inutilă, ci doar
cunoaşterea despre efectul acestei
legităţi, şi de asemenea curajul de a
ajunge la o convingere proprie prin încercare în
trăire şi observare.

Adevărata fericire nu este dată de lucrurile
exterioare, cu caracter pur formal, de maşini
scumpe sau case mari şi nici de concedii lungi
şi zile de odihnă petrecute în comoditate.

Adevărata fericire se trăieşte în
interior, ea se naşte şi creşte din
propriile fapte. Ea este chiotul de bucurie,
eliberator al unui suflet uman care în activitate
plină de mulţumire îşi
îndeplineşte fidel îndatoririle şi
acţionează doar în iubire faţă de
lume şi de oameni.

Cuvintele „Iubeşte-ţi aproapele ca pe
tine însuţi” şi „Ceea ce ai
făcut aproapelui tău, ţi-ai făcut
ţie însuţi” devin brusc pentru noi
clare şi uşor de înţeles, dacă
punem la baza lor legea eternului circuit.

Cu această recunoaştere, fiecare om va
folosi viaţa sa pe Pământ cadoul scump ce
i-a fost dat de Creator, pentru ca în veselie şi
voie bună să răspândească în jurul
său numai pace, bucurie şi fericire.



A aduce fericire

A avea fericire



Atunci el nu va mai „dori să aibă
noroc”, nu îşi va mai pune în jurul gâtului
talismane aşa-zise „aducătoare de
noroc”, deoarece el însuşi, acel om a
devenit un aducător de noroc. Semănând
fericire şi bucurie şi prin urmare recoltând
fericire durabilă.





Jochann Pichler

Enya -Only Time

"Who can say when the roads meet,
That love might be,
In your heart."

Uite textul in intregime al cantecului:

Who can say
where the road goes
where the day flows
- only time
And who can say
if your love grows
as your heart chose
- only time

Who can say
why your heart sighs
as your love flies
- only time
And who can say
why your heart cries
when your love dies
- only time

Who can say
when the roads meet
that they might be
in your heart

And who can say
when the day sleeps
if the night keeps
all your heart

Night keeps all your heart

Who can say
if your love grows
as your heart chose
- only time
And who can say
where the road goes
where the day flows
- only time

Who knows - only time
Who knows - only time
song "Only Time" -- Enya

"Too often we are so preoccupied with
the destination, we forget the journey."
Author Unknown

Prin iubire am trait!
Ascultand si invatand,
Cantand si asteptand!
Renato Zero,cantautor italian

Tacere

Tăcerea



Tăcerea este esenţială pentru omul care
vrea să intre în contact cu adevăratul
său “eu” dacă vrea
să-şi recunoască şi
să-şi pună în valoare aspiraţiile
nobile care, în mod cu totul natural, se află în
adâncul fiinţei sale.



Tăcerea este cea care ne permite cel mai bine
să intrăm în contact cu Creatorul
vieţii, Dumnezeu. Ne permite să extragem din
“ceea ce nu este vizibil” toată
forţa, toată inspiraţia care ne sunt
necesare pentru a trăi în armonie, pentru a
trăi în modul cel mai profitabil pentru anturajul
nostru şi pentru noi înşine.



Pentru a profita de toată bogăţia pe
care o poate oferi tăcerea, nu este neapărat
să ne retragem definitiv din lume, nici să
ne izolăm un timp îndelungat. Putem trăi în
contact cu lumea care ne înconjoară,
maturizându-ne graţie experienţelor
trăite care decurg din această
legătură.



Dacă lumea ar fi evoluat în sensul Voinţei
Creatorului, oamenii ar fi fost înconjuraţi de
lucrări minunate, armonie, pace şi bucurie.
Totul ar fi atras după sine, în modul cel mai
firesc, o privire plină de
recunoştinţă către Dumnezeu,
sufletul plin de gratitudine. Ceea ce este bun şi
nobil s-ar fi deschis graţie acestui contact.



Însă, cum lumea de astăzi este departe de a
fi aşa, sunt necesare clipe de repaos, în care
omul să privească în el însuşi, să
se reculeagă în tăcere… timp necesar
pentru restabilirea contactului cu forţele pure
şi luminoase care provin din lumea de dincolo.



Prin lucrarea sa, Abd-ru-shin, menţionează
în diverse ocazii că forţa voinţei bune
duce la înălţarea spiritului şi în
consecinţă, poate să atenueze –
complet sau parţial, după caz –
diferite lovituri ale sorţii care decurg din
karma noastră.



“Forţa voinţei bune, scrie el,
formează un cerc în jurul tău în
măsură să dezintergeze răul care
te apasă, sau cel puţin să-l atenueze
într-o mare măsură, exact în acelaşi
mod în care pătura atmosferică
protejează globul pământesc.



Totuşi, forţa voinţei bune,
această protecţie puternică, este
întreţinută şi alimentată de
puterea tăcerii.



De aceea, vouă căutătorilor, vă
strig stăruitor încă o dată:



Păstraţi vatra gândurilor curată iar
apoi exersaţi, în primul rând, marea putere a
tăcerii, dacă vreţi să vă
înălţaţi.”





Guy Poulin

"Cel ce ramane aservit slabiciunilor sale, va fi vesnic sclav chiar
de-ar fi rege!"
ABD-RU-SHIN

Atlantida---(Alice)

Atlantida (cantec -Alice)

El,acum,traieste in Atlantida.
Cu o palarie plina de amintiri!
Are fata unuia care a inteles,
si un principiu de tristete
in adancul inimii!
Ascunde sub pat,
cutii de bere disperata,
si uneori se gandeste
ca e un erou!

El,acum,traieste in California.
De sapte ani!
Sub o veranda ,sa astepte norii!
A devenit un mare chitarist,
Si se bucura de o femeie numita Lisa,
iar cand ii spune:
"Tu esti cea cu care e de trait!"
i se formeaza un rid,
pe obrazul stang!

El,acum,traieste pe a treia raza.
Acolo a invatat sa nu mai puna intrebari
de genul:
"Cunoasteti cumva vreo domnisoara din Roma,
A carei infatisare sa aminteasca
de cedarea unui dig?
Eu o cunoscui intr-o zi!
Si ii invatai numele!Dar imi duse departe viciul
iubirii!".
Astfel se gandea ,omul in trecere,
in timp ce zbura inalt,pe cerul din Napoli!
Furati-i banii!Furati-i chiar si amintirile!
Dar lasati-i pentru totdeauna ,
dulcea sa curiozitate.
Spuneti-i ca am pierdut-o cand am inteles-o,
spuneti-i ca o iert ,pentru ca am tradat-o!



"Cel ce ramane aservit slabiciunilor sale, va fi vesnic sclav chiar
de-ar fi rege!" ABD-RU-SHIN.

Viata e acum!~~~