Tuesday, April 28, 2009
Scirocco
SCIROCCO
S-alunga clocotul de ape,
Si-n goana bratul unui val,
Ca un stapan fara de mila,
Azvarle-o scandura la mal.
Biruitoare urla marea
Si mi te lasa pe pamant,
Solie jalnica si muta
A asteptarii ce s-a frant.
Ce tainica apropiere
Si ce indemn ascuns din cer
Mi te-a trimis sa-mi spui povestea
Pierdutului corabier?
Ori poate stie uraganul...
Si vrea sa-i vada la un loc
Pe bietii calatori pe valuri
Batuti de-acelasi nenoroc?...
Autor: Octavian Goga
DEx: Scirocco= Vand cald si umed tipic in regiunile mediteraneene
S-alunga clocotul de ape,
Si-n goana bratul unui val,
Ca un stapan fara de mila,
Azvarle-o scandura la mal.
Biruitoare urla marea
Si mi te lasa pe pamant,
Solie jalnica si muta
A asteptarii ce s-a frant.
Ce tainica apropiere
Si ce indemn ascuns din cer
Mi te-a trimis sa-mi spui povestea
Pierdutului corabier?
Ori poate stie uraganul...
Si vrea sa-i vada la un loc
Pe bietii calatori pe valuri
Batuti de-acelasi nenoroc?...
Autor: Octavian Goga
DEx: Scirocco= Vand cald si umed tipic in regiunile mediteraneene
Thursday, April 23, 2009
Trage-ti oblonul
TRAGE-TI OBLONUL...
Asculta, copile, ce-mi spune viata:
De-a pururi in umbra sa torci al tau gand,
Cand simti in pleoapa o lacrim-arzand,
Ia seama la vreme si acopere-ti fata,
Sa nu fie ochi sa te vada plangand.
Alaturi cu altii te-nsiruie-n hora
Si lumii plateste-i cu ce-i esti dator,
Fa-i patimei tale din zambet zavor,
Tacerea sa-ti fie statornica sora,
Sa nu stie nimeni ce rane te dor.
Iar noaptea cand cade si ceata se lasa,
Tu trage-ti oblonul, sa n-ai marturii,
Si-atunci sub tavanul ascunsei chilii,
Despatura-ti taina ce-n suflet te-apasa,
Stropind-o cu lacrimi de ceasuri tarzii...
Asculta, copile, ce-mi spune viata:
De-a pururi in umbra sa torci al tau gand,
Cand simti in pleoapa o lacrim-arzand,
Ia seama la vreme si acopere-ti fata,
Sa nu fie ochi sa te vada plangand.
Alaturi cu altii te-nsiruie-n hora
Si lumii plateste-i cu ce-i esti dator,
Fa-i patimei tale din zambet zavor,
Tacerea sa-ti fie statornica sora,
Sa nu stie nimeni ce rane te dor.
Iar noaptea cand cade si ceata se lasa,
Tu trage-ti oblonul, sa n-ai marturii,
Si-atunci sub tavanul ascunsei chilii,
Despatura-ti taina ce-n suflet te-apasa,
Stropind-o cu lacrimi de ceasuri tarzii...
Inima - Octavian Goga
Biata inima bolnava,
Fagadau la drum de tara,
Cine-si mai aduce-aminte
Cati drumeti te cercetara?
Tu n-aveai zavor la tinda,
Nici scumpete la masura,
Si-ai cinstit pe fiecare
C-un pahar de bautura.
Cum veneau in miez de noapte.
Calatori pribegi in lume,
Toti stapani la tine-acasa,
Rai de plata, buni de glume...
Tu la toti le-ai dat hodina,
Si le-ai dat popas in cale,
Pan’ s-a risipit pe drumuri
Plinul pivnitelor tale.
Azi esti goala si saraca,
Si crasmaru-ti da sa moara,
Cine sa-ti mai treaca pragul,
Fagadau la drum de tara?...
DEx.:
FĂGĂDẮU, făgădaie, s.n. (Reg.) Han; ospătărie, cârciumă. – Din magh. fogadó
Fagadau la drum de tara,
Cine-si mai aduce-aminte
Cati drumeti te cercetara?
Tu n-aveai zavor la tinda,
Nici scumpete la masura,
Si-ai cinstit pe fiecare
C-un pahar de bautura.
Cum veneau in miez de noapte.
Calatori pribegi in lume,
Toti stapani la tine-acasa,
Rai de plata, buni de glume...
Tu la toti le-ai dat hodina,
Si le-ai dat popas in cale,
Pan’ s-a risipit pe drumuri
Plinul pivnitelor tale.
Azi esti goala si saraca,
Si crasmaru-ti da sa moara,
Cine sa-ti mai treaca pragul,
Fagadau la drum de tara?...
DEx.:
FĂGĂDẮU, făgădaie, s.n. (Reg.) Han; ospătărie, cârciumă. – Din magh. fogadó
Monday, April 20, 2009
Zambeste! Si vei putea sa fii mai bun !
Modul cel mai bun de a infrunta viata este surazand !
(Renato Zero)
Traieste ! Si zambeste in mijlocul necazurilor!
Asa cum niciodata pana acum tu n-ai facut-o!
(Vasco Rossi)
(Renato Zero)
Traieste ! Si zambeste in mijlocul necazurilor!
Asa cum niciodata pana acum tu n-ai facut-o!
(Vasco Rossi)
Friday, April 10, 2009
Rasplata bucuriei este tot bucuria
Daruiesti putin daca dai din prisosul tau, dar, daca te daruiesti pe tine insuti, daruiesti cu adevarat. Exista oameni care dau cu bucurie si rasplata lor e bucuria. Prin ei, Dumnezeu vorbeste si zambeste inspre pamant.
Kahlil Gibran
Kahlil Gibran
Thursday, April 09, 2009
Via Margutta
Via Margutta este o mica strada din centrul Romei unde locuiau in mod exclusiv artisti si scriitori.
Via Margutta
-Luca Barbarossa
Se asterne noaptea
Peste acoperisurile din Roma,
Printre o pisica ce rade
Si o alta ce viseaza...
Sa cunoasca iubirea.
Se asterne noaptea...
Fara sa faca rumoare
Trece o stea cazatoare
Peste curtile Romei.
Si un telefon se aude...
Nimeni nu raspunde
Radioului ce vorbeste.
Se apropie noaptea
Precum o mangaiere.
Iubire, daca ai vedea
Cat de frumos este cerul
Pe Via Margutta in seara aceasta!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca este acelasi
Cu cel al bombardamentelor, al pictorilor,
Al tinerilor poeti si al iubirilor
Consumate in ascuns, intr-o cafenea.
Iubire, daca ai vedea
Cat de frumos este cerul
In Via Margutta alaturi de tine!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca este acelasi
Care ne-a vazut suferind,
Care ne-a vazut plecand,
Care ne-a vazut...
Coboara in liniste noaptea
Peste amintirile Romei.
Vad o femeie ce pleaca
Si un barbat cum alearga.
Parca ar vrea s-o opreasca...
Iar in fiecare dimineata
Se sinucide noaptea!
Nu vad cum as putea-o salva!
Iubire, daca ai vedea
Cat de frumos e cerul
In Via Margutta in seara asta!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca este acelasi
Cu cerul obscuritatii si al temerilor
Tinerilor semiti si al iubirilor lor
Consumate in ascuns intr-o cafenea!
Iubire, daca ai sti cum era cerul
In urma cu un timp la Roma!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca ar fi acelasi cer,
Acelasi oras,
Care ne vede plecand,
Care ne vede iubind,
Care ne vede indepartati
Si apoi iar impreuna,
Prizionieri ai acestui cer,
Ai acestui oras
Care ne-a vazut suferind,
Care ne-a vazut plecand,
Care ne-a vazut...
Se asterne peste Roma noaptea,
Si nu stiu cum as putea salva ziua ce a fost!...
Semit = Persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă şi prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul şi estul Africii, căruia îi aparţin astăzi arabii, sirienii, evreii etc.
Via Margutta
-Luca Barbarossa
Se asterne noaptea
Peste acoperisurile din Roma,
Printre o pisica ce rade
Si o alta ce viseaza...
Sa cunoasca iubirea.
Se asterne noaptea...
Fara sa faca rumoare
Trece o stea cazatoare
Peste curtile Romei.
Si un telefon se aude...
Nimeni nu raspunde
Radioului ce vorbeste.
Se apropie noaptea
Precum o mangaiere.
Iubire, daca ai vedea
Cat de frumos este cerul
Pe Via Margutta in seara aceasta!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca este acelasi
Cu cel al bombardamentelor, al pictorilor,
Al tinerilor poeti si al iubirilor
Consumate in ascuns, intr-o cafenea.
Iubire, daca ai vedea
Cat de frumos este cerul
In Via Margutta alaturi de tine!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca este acelasi
Care ne-a vazut suferind,
Care ne-a vazut plecand,
Care ne-a vazut...
Coboara in liniste noaptea
Peste amintirile Romei.
Vad o femeie ce pleaca
Si un barbat cum alearga.
Parca ar vrea s-o opreasca...
Iar in fiecare dimineata
Se sinucide noaptea!
Nu vad cum as putea-o salva!
Iubire, daca ai vedea
Cat de frumos e cerul
In Via Margutta in seara asta!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca este acelasi
Cu cerul obscuritatii si al temerilor
Tinerilor semiti si al iubirilor lor
Consumate in ascuns intr-o cafenea!
Iubire, daca ai sti cum era cerul
In urma cu un timp la Roma!
Privindu-l acum,
Nu pare adevarat ca ar fi acelasi cer,
Acelasi oras,
Care ne vede plecand,
Care ne vede iubind,
Care ne vede indepartati
Si apoi iar impreuna,
Prizionieri ai acestui cer,
Ai acestui oras
Care ne-a vazut suferind,
Care ne-a vazut plecand,
Care ne-a vazut...
Se asterne peste Roma noaptea,
Si nu stiu cum as putea salva ziua ce a fost!...
Semit = Persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă şi prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul şi estul Africii, căruia îi aparţin astăzi arabii, sirienii, evreii etc.
Mereu înainte!... Mereu mai departe!...
Uneori opreşte-te şi multumeşte pentru binele care ţi se întâmplă! Mulţumeşte pentru toate lucrurile care sunt permise să ţi se întâmple.
Da! Multumeşte pentru tot ceea ce îţi este dat, chiar dacă multe din acestea înseamnă pentru tine suferinţă. Cum să ne maturizăm dacă nu prin suferinţă, atunci când din vina noastră aceasta trebuie să vină peste noi? Mulţumeşte! Să mulţumeşti! Şi să nu uiţi niciodată că scopul vieţii orişicui este bucuria de a exista pe lume şi de a trăi fericit şi fără nici un fel de suferinţă.
Şi atunci de ce suferim? De ce suferim pe Pământ?
Pentru că stăm departe sufleteşte de Cel Căruia ar trebui să-I multumim prin tot ce facem!
De aceea, lasă ca legătura ta cu El să se întărească. Aceasta se întâmplă atunci când avem o gândire curată şi o voinţă fermă spre îndreptarea comportamentului nostru în bine!
Dacă vrei să fii fericit şi să nu mai suferi din propria ta vină, acordă atenţie permanentă purităţii gândurilor tale... Fă-le să fie curate pe cât îţi stă ţie în putere!
Fii atent mereu la ce trăieşti în tine...şi vină după vină din cele din trecut, se vor desprinde de tine! Apropiindu-te tot mai mult de fericire... Fericirea de a recunoaşte că tu nu ai fost singur niciodată oricât de mult rău peste tine ar fi venit! Fericirea de a-L recunoaşte şi de a-L înţelege pe Cel Care ţi-a permis să exişti conştient!
Tu nu eşti niciodată singur... Doar că tu eşti, de multe ori, cel orb care nu vede sau nu vrea să vadă… că totul are cu adevărat un sens!
Nu uita să iubeşti...Să iubeşti...
Iar dacă ţi se întâmplă să te împiedici şi să cazi, aşa cum se poate întâmpla orişicui învaţă mersul pe drumul cel bun, dar strâmt, nu înainta târându-te! Tu ridică-te de fiecare dată pe picioarele tale şi... mergi înainte! Mereu înainte!... Mereu mai departe!...
Da! Multumeşte pentru tot ceea ce îţi este dat, chiar dacă multe din acestea înseamnă pentru tine suferinţă. Cum să ne maturizăm dacă nu prin suferinţă, atunci când din vina noastră aceasta trebuie să vină peste noi? Mulţumeşte! Să mulţumeşti! Şi să nu uiţi niciodată că scopul vieţii orişicui este bucuria de a exista pe lume şi de a trăi fericit şi fără nici un fel de suferinţă.
Şi atunci de ce suferim? De ce suferim pe Pământ?
Pentru că stăm departe sufleteşte de Cel Căruia ar trebui să-I multumim prin tot ce facem!
De aceea, lasă ca legătura ta cu El să se întărească. Aceasta se întâmplă atunci când avem o gândire curată şi o voinţă fermă spre îndreptarea comportamentului nostru în bine!
Dacă vrei să fii fericit şi să nu mai suferi din propria ta vină, acordă atenţie permanentă purităţii gândurilor tale... Fă-le să fie curate pe cât îţi stă ţie în putere!
Fii atent mereu la ce trăieşti în tine...şi vină după vină din cele din trecut, se vor desprinde de tine! Apropiindu-te tot mai mult de fericire... Fericirea de a recunoaşte că tu nu ai fost singur niciodată oricât de mult rău peste tine ar fi venit! Fericirea de a-L recunoaşte şi de a-L înţelege pe Cel Care ţi-a permis să exişti conştient!
Tu nu eşti niciodată singur... Doar că tu eşti, de multe ori, cel orb care nu vede sau nu vrea să vadă… că totul are cu adevărat un sens!
Nu uita să iubeşti...Să iubeşti...
Iar dacă ţi se întâmplă să te împiedici şi să cazi, aşa cum se poate întâmpla orişicui învaţă mersul pe drumul cel bun, dar strâmt, nu înainta târându-te! Tu ridică-te de fiecare dată pe picioarele tale şi... mergi înainte! Mereu înainte!... Mereu mai departe!...
Tuesday, April 07, 2009
Despre fericire
Increderea in sine este prima conditie pentru a avea succes.
R.W. Emerson
Buna dispozitie raspandeste mai multa fericire decat toate bogatiile din lume. Ea vine din obiceiul de a privi lucrurile cu speranta si de a te astepta la ce e mai bun, nu la ce e mai rau.
Montaper
Incepem sa murim cand incepem sa ne pierdem entuziasmul.
Balzac
Fericirea nu este un rezultat, este o recompensa.
Ingersoll
Iubirea este prima conditie pentru a fi fericit.
Camilo Castelo Branco
Fericirea apartine celor care se daruiesc,
care se respecta si mai ales
celor care au credinta.
Alexandre Silva Oliveira
Fericirea apartine celor care au adevarata credinta, as adauga eu. Si adevarata credinta este convingerea.
R.W. Emerson
Buna dispozitie raspandeste mai multa fericire decat toate bogatiile din lume. Ea vine din obiceiul de a privi lucrurile cu speranta si de a te astepta la ce e mai bun, nu la ce e mai rau.
Montaper
Incepem sa murim cand incepem sa ne pierdem entuziasmul.
Balzac
Fericirea nu este un rezultat, este o recompensa.
Ingersoll
Iubirea este prima conditie pentru a fi fericit.
Camilo Castelo Branco
Fericirea apartine celor care se daruiesc,
care se respecta si mai ales
celor care au credinta.
Alexandre Silva Oliveira
Fericirea apartine celor care au adevarata credinta, as adauga eu. Si adevarata credinta este convingerea.
Nevoia de a comunica
Era ora la care trebuia sa treacă poştaşul şi doamna Ernesta ieşise deja in cerdac pentru că ştia că urma să primească o scrisoare într-una din acele zile. Inima ei de mamă nu s-a înşelat: plicul ingălbenit, scrisul feminine incărcat de forţă şi emoţie lăsa să se întrevadă că scrisoarea era plină de viaţă şi afecţiune. Nu era trecut expeditorul, dar din strălucirea ochilor şi rapiditatea cu care a deschis plicul se vedea că era de la cineva foarte apropiat, foarte drag.
Era, intr-adevăr, o scrisoare de la fiica ei care locuia departe, foarte departe, şi care in fiecare lună îi scria în amănunt ce mai făcuse.
Asemenea clipe erau încărcate de fericire pentru că, deşi se aflau la mare distanţă una de cealaltă, mama şi fiica erau foarte apropiate şi mereu în armonie. Fericirea nu poate fi ţinută su control, ea explodează, este comunicare.
In general, persoanelor mulţumite de ele însele şi de viaţă le place să comunice, să împărtăşească şi celorlalţi ce ştiu, ce află, ce simt.
E important să vorbeşti, să cânţi, să surâzi, să îţi deschizi inima.
Există o zicală din popor care spune: “ Fereşte-te de câinele care nu latră şi de omul care nu vorbeşte.” Amândoi ne pot lua prin surprindere.
(Carmem Seib , "Cum sa cultivam fericirea")
Era, intr-adevăr, o scrisoare de la fiica ei care locuia departe, foarte departe, şi care in fiecare lună îi scria în amănunt ce mai făcuse.
Asemenea clipe erau încărcate de fericire pentru că, deşi se aflau la mare distanţă una de cealaltă, mama şi fiica erau foarte apropiate şi mereu în armonie. Fericirea nu poate fi ţinută su control, ea explodează, este comunicare.
In general, persoanelor mulţumite de ele însele şi de viaţă le place să comunice, să împărtăşească şi celorlalţi ce ştiu, ce află, ce simt.
E important să vorbeşti, să cânţi, să surâzi, să îţi deschizi inima.
Există o zicală din popor care spune: “ Fereşte-te de câinele care nu latră şi de omul care nu vorbeşte.” Amândoi ne pot lua prin surprindere.
(Carmem Seib , "Cum sa cultivam fericirea")
Pacea, cel mai pretios dar facut lumii
Dar nu ar trebui să mai existe foame şi foamete. Cum putem crea o lume mai bună fără să ne ocupăm de relele ca foamea şi violenţa, în primul rând?
Toate relele sunt efectul inconştienţei. Puteţi reduce aceste efecte ale incoştienţei, dar nu le puteţi elimina dacă nu eliminaţi cauza lor. Adevărata schimbare are loc în interior, nu în exterior.
Dacă vă simţiţi chemat să alinaţi suferinţa lumii, acesta este un lucru foarte nobil, dar amintiţi-vă să nu vă concentraţi numai asupra exteriorului; altfel, veţi avea parte de frustrare şi disperare. Fără o profundă schimbare interioară la nivelul conştiinţei umane, suferinţa lumii este un puţ fără fund. Aşa că nu lăsaţi compasiunea să devină unilaterală. Empatia cu durerea sau lipsa unei persoane şi dorinţa de a ajuta trebuie să fie echilibrate de o conştiinţă profundă a naturii eterne a vieţii şi a naturii iluzorii a tuturor durerilor. Lăsaţi pacea dvs. interioară să invadeze tot ceea ce faceţi şi veţi funcţiona simultan la nivelul efectului şi al cauzei.
Acest lucru este valabil şi dacă susţineţi o mişcare ce are drept scop să-i oprească pe oamenii profund inconştienţi să se distrugă pe sine, să-i distrugă pe alţii, planeta sau să provoace suferinţe cumplite altor fiinţe sensibile. Nu uitaţi: aşa cum nu vă puteţi lupta cu întunericul, tot aşa nu vă puteţi lupta cu inconştienţa. Incercând, polurile opuse se vor întări şi se vor înrădăcina şi mai adânc. Vă veţi identifica cu una dintre polarităţi, veţi crea un “duşman” şi astfel veţi fi cufundat din nou în inconştienţă. Creşteţi nivelul conştiinţei împrăştiind informaţii sau cel mult practicând rezistenţa pasivă. Dar asiguraţi-vă că nu aveţi nicio rezistenţă interioară, niciun pic de ură, niciun pic de negativism. “Iubiţi-vă duşmanii!”, a spus Isus, lucru care, desigur, înseamnă “să nu aveţi duşmani”.
Odată implicat în transformarea la nivelul efectului, este foarte uşor să vă pierdeţi în el. Rămâneţi treaz şi foarte, foarte present. Punctul dvs. central trebuie să rămână nivelul cauzal, scopul dvs. principal să fie explicarea dezvoltării spirituale, iar pacea, cel mai preţios dar făcut lumii.
( fragment din Puterea prezentului - Eckhart Tolle )
Toate relele sunt efectul inconştienţei. Puteţi reduce aceste efecte ale incoştienţei, dar nu le puteţi elimina dacă nu eliminaţi cauza lor. Adevărata schimbare are loc în interior, nu în exterior.
Dacă vă simţiţi chemat să alinaţi suferinţa lumii, acesta este un lucru foarte nobil, dar amintiţi-vă să nu vă concentraţi numai asupra exteriorului; altfel, veţi avea parte de frustrare şi disperare. Fără o profundă schimbare interioară la nivelul conştiinţei umane, suferinţa lumii este un puţ fără fund. Aşa că nu lăsaţi compasiunea să devină unilaterală. Empatia cu durerea sau lipsa unei persoane şi dorinţa de a ajuta trebuie să fie echilibrate de o conştiinţă profundă a naturii eterne a vieţii şi a naturii iluzorii a tuturor durerilor. Lăsaţi pacea dvs. interioară să invadeze tot ceea ce faceţi şi veţi funcţiona simultan la nivelul efectului şi al cauzei.
Acest lucru este valabil şi dacă susţineţi o mişcare ce are drept scop să-i oprească pe oamenii profund inconştienţi să se distrugă pe sine, să-i distrugă pe alţii, planeta sau să provoace suferinţe cumplite altor fiinţe sensibile. Nu uitaţi: aşa cum nu vă puteţi lupta cu întunericul, tot aşa nu vă puteţi lupta cu inconştienţa. Incercând, polurile opuse se vor întări şi se vor înrădăcina şi mai adânc. Vă veţi identifica cu una dintre polarităţi, veţi crea un “duşman” şi astfel veţi fi cufundat din nou în inconştienţă. Creşteţi nivelul conştiinţei împrăştiind informaţii sau cel mult practicând rezistenţa pasivă. Dar asiguraţi-vă că nu aveţi nicio rezistenţă interioară, niciun pic de ură, niciun pic de negativism. “Iubiţi-vă duşmanii!”, a spus Isus, lucru care, desigur, înseamnă “să nu aveţi duşmani”.
Odată implicat în transformarea la nivelul efectului, este foarte uşor să vă pierdeţi în el. Rămâneţi treaz şi foarte, foarte present. Punctul dvs. central trebuie să rămână nivelul cauzal, scopul dvs. principal să fie explicarea dezvoltării spirituale, iar pacea, cel mai preţios dar făcut lumii.
( fragment din Puterea prezentului - Eckhart Tolle )
Capcana responsabilitatii
Articolul preluat de pe blogul: http://adelasamy.blogspot.com/
" Capcana responsabilitatii "
Viata inseamna alegeri. Alegi la fiecare pas pe care-l faci. Alegi ce gandesti, alegi ce vorbesti, alegi cum actionezi. Ai impresia de cele mai multe ori ca altcineva hotaraste pentru tine sau ca circumstantele conduc in locul tau, cand de fapt esti singurul care decizi asupra propriei tale vieti. Si la fel de bine esti singurul care decizi sa-ti cauti scuze cand alegerile tale s-au dovedit a fi mai putin inspirate.
De cate ori te-ai gandit ca vina o poarta altcineva? De cate ori ai acuzat conditiile in care traiesti, oamenii din jurul tau, familia in care te-ai nascut, tara sau societatea cu regulile ei? De cate ori seful, partenerul de viata sau prietenii au fost vinovati pentru nereusitele tale? Toate situatiile au fost alegerile tale. Ai ales sa asculti ceea ce-ti spun altii, ai ales sa ramai intr-o situatie, ai ales sa actionezi intr-un anumit fel. Fiecare decizie a avut un rezultat, uneori mai putin dorit si in acest caz alegi sa cauti vinovati. Sa-ti spun un secret: este o capcana.
"Capcana responsabilitatii" este un mecanism de aparare invatat. L-am preluat si adaptat de la cei din jurul nostru inca de mici copii. Motivul: frica. Frica de pedeapsa, frica de judecata, frica de umilire, frica de esec. Orgoliul suporta cu greutate "esecul", asa cum "succesul" creste stima de sine. Astfel ca ajungem sa ne definim ca fiind suma de "succese" si "esecuri" pe care le-am acumulat in timp. Daca pentru "succese" este atat de minunat sa fim singurii resposabilli, pentru "esecuri" este mai usor sa impartim responsabilitatea.
Am numit acest sistem de aparare ca fiind o capcana pentru ca fiecare "esec" la care imparti responsabilitatea iti submineaza increderea in tine. Astfel, visele tale se micsoreaza pentru ca incepi sa crezi ca nu esti capabil sa le implinesti. Crezi ca intotdeauna vor exista circumstante si oameni care te vor impiedica sa ajungi acolo unde-ti doresti. Si pentru fiecare rezultat nedorit vei gasi alti responsabili.
Cum scapi de acesta capcana? In primul rand priveste fiecare rezultat al actiunilor tale ca pe un pas care te apropie de ceea ce-ti doresti. Daca esti multumit mergi mai departe, daca nu esti multumit invata ceea ce ai de invatat de acolo, schimba actiunea initiala, incearca ceva nou si vei avea un alt rezultat. Priveste atat "succesul" cat si "esecul" ca pe niste lectii de viata.
In al doilea rand aminteste-ti ca decizia a fost a ta, tu ai ales la un moment dat si rezultatul este urmarea acestui fapt. Asumati intreaga responsabilitate in ambele cazuri. Stiu ca este dificil sa te gandesti ca singurul responsabil de ceea ce se intampla in viata ta esti doar tu. Uneori intalnim situatii in care credem ca nu avem nici o iesire. Important este ca am facut ce stiam mai bine in acel moment, ca am luat o hotarare bazandu-ne pe ceea ce cunosteam atunci.
Vei spune ca este usor de vorbim si greu de realizat. Iti dau dreptate pentru ca am fost prinsa in "capcana responsabilitatii". Am gasit scuze, vinovati pana cand am realizat ca exista un singur responsabil pentru ceea ce se intampla in viata mea si acela eram eu. A fost dificil la inceput sa-mi asum responsabilitatea, a fost si mai greu sa realizez ca drumul de pana acum m-a adus unde sunt si sa fiu ceea ce sunt. Mi-am analizat viata, "succesele" si "esecurile", m-am descoperit pe mine si am reinceput sa visez mare. Acum stiu ca sunt 100% responsabila de viata mea.
" Capcana responsabilitatii "
Viata inseamna alegeri. Alegi la fiecare pas pe care-l faci. Alegi ce gandesti, alegi ce vorbesti, alegi cum actionezi. Ai impresia de cele mai multe ori ca altcineva hotaraste pentru tine sau ca circumstantele conduc in locul tau, cand de fapt esti singurul care decizi asupra propriei tale vieti. Si la fel de bine esti singurul care decizi sa-ti cauti scuze cand alegerile tale s-au dovedit a fi mai putin inspirate.
De cate ori te-ai gandit ca vina o poarta altcineva? De cate ori ai acuzat conditiile in care traiesti, oamenii din jurul tau, familia in care te-ai nascut, tara sau societatea cu regulile ei? De cate ori seful, partenerul de viata sau prietenii au fost vinovati pentru nereusitele tale? Toate situatiile au fost alegerile tale. Ai ales sa asculti ceea ce-ti spun altii, ai ales sa ramai intr-o situatie, ai ales sa actionezi intr-un anumit fel. Fiecare decizie a avut un rezultat, uneori mai putin dorit si in acest caz alegi sa cauti vinovati. Sa-ti spun un secret: este o capcana.
"Capcana responsabilitatii" este un mecanism de aparare invatat. L-am preluat si adaptat de la cei din jurul nostru inca de mici copii. Motivul: frica. Frica de pedeapsa, frica de judecata, frica de umilire, frica de esec. Orgoliul suporta cu greutate "esecul", asa cum "succesul" creste stima de sine. Astfel ca ajungem sa ne definim ca fiind suma de "succese" si "esecuri" pe care le-am acumulat in timp. Daca pentru "succese" este atat de minunat sa fim singurii resposabilli, pentru "esecuri" este mai usor sa impartim responsabilitatea.
Am numit acest sistem de aparare ca fiind o capcana pentru ca fiecare "esec" la care imparti responsabilitatea iti submineaza increderea in tine. Astfel, visele tale se micsoreaza pentru ca incepi sa crezi ca nu esti capabil sa le implinesti. Crezi ca intotdeauna vor exista circumstante si oameni care te vor impiedica sa ajungi acolo unde-ti doresti. Si pentru fiecare rezultat nedorit vei gasi alti responsabili.
Cum scapi de acesta capcana? In primul rand priveste fiecare rezultat al actiunilor tale ca pe un pas care te apropie de ceea ce-ti doresti. Daca esti multumit mergi mai departe, daca nu esti multumit invata ceea ce ai de invatat de acolo, schimba actiunea initiala, incearca ceva nou si vei avea un alt rezultat. Priveste atat "succesul" cat si "esecul" ca pe niste lectii de viata.
In al doilea rand aminteste-ti ca decizia a fost a ta, tu ai ales la un moment dat si rezultatul este urmarea acestui fapt. Asumati intreaga responsabilitate in ambele cazuri. Stiu ca este dificil sa te gandesti ca singurul responsabil de ceea ce se intampla in viata ta esti doar tu. Uneori intalnim situatii in care credem ca nu avem nici o iesire. Important este ca am facut ce stiam mai bine in acel moment, ca am luat o hotarare bazandu-ne pe ceea ce cunosteam atunci.
Vei spune ca este usor de vorbim si greu de realizat. Iti dau dreptate pentru ca am fost prinsa in "capcana responsabilitatii". Am gasit scuze, vinovati pana cand am realizat ca exista un singur responsabil pentru ceea ce se intampla in viata mea si acela eram eu. A fost dificil la inceput sa-mi asum responsabilitatea, a fost si mai greu sa realizez ca drumul de pana acum m-a adus unde sunt si sa fiu ceea ce sunt. Mi-am analizat viata, "succesele" si "esecurile", m-am descoperit pe mine si am reinceput sa visez mare. Acum stiu ca sunt 100% responsabila de viata mea.
Saturday, April 04, 2009
Fiicele eternitatii
Iata niste versuri frumoase :
" Tacere. Bezna. Un reflex albastru
arunc-asupra lacului cetatea.
Si ca pe niste copilasi, de mana,
isi poarta clipele eternitatea. "
" Tacere. Bezna. Un reflex albastru
arunc-asupra lacului cetatea.
Si ca pe niste copilasi, de mana,
isi poarta clipele eternitatea. "
Thursday, April 02, 2009
Subscribe to:
Posts (Atom)