TRAGE-TI OBLONUL...
Asculta, copile, ce-mi spune viata:
De-a pururi in umbra sa torci al tau gand,
Cand simti in pleoapa o lacrim-arzand,
Ia seama la vreme si acopere-ti fata,
Sa nu fie ochi sa te vada plangand.
Alaturi cu altii te-nsiruie-n hora
Si lumii plateste-i cu ce-i esti dator,
Fa-i patimei tale din zambet zavor,
Tacerea sa-ti fie statornica sora,
Sa nu stie nimeni ce rane te dor.
Iar noaptea cand cade si ceata se lasa,
Tu trage-ti oblonul, sa n-ai marturii,
Si-atunci sub tavanul ascunsei chilii,
Despatura-ti taina ce-n suflet te-apasa,
Stropind-o cu lacrimi de ceasuri tarzii...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment