Oameni

"Cat despre cum am putea fi..."

      Ce gand important. Eu nu sunt constient  ori nu vreau sa fiu, de faptul ca intr-adevar pierd mult de fiecare data sau clipa cand nu ma straduiesc sa dau tot ce e mai bun din mine! Si nu doar eu pierd, ci si alti oameni care ar fi putut fi influentati in bine prin gandurile mele drepte negandite... Prin trairile mele drepte netraite si care din cauza mea ele lipsesc in lume...

      Oamenii in general, se indreapta spre  " prea tarziu ". Spre regretele tarzii. Nu vreau sa mai fac parte din aceasta categorie de oameni. Nu mai vreau!

      E atat de bine sa fi diferit de lume! Chiar daca aceasta iti poate aduce temporar suferinta si nelinistea ca nu esti inteles. Ma gandesc aici mai ales la tinerii adolescenti care intra in viata cu o vointa pura si descopera nedreptatea din jur. Dar e si asta o cale care te maturizeaza. Si eu am mers pe calea aceasta, dar tocmai pentru ca am suferit din cauza meschinitatii oamenilor, m am maturizat pana la urma in relatiile cu oamenii. Si acum singura persoana care ma mai face sa sufar cu adevarat sunt doar eu personal. Nu mai e nimeni altcineva! Si stiti de ce nu mai sufar din cauza felului gresit de a fi al celorlalti?  In primul rand pentru ca gasesc usor puterea de a ma adresa lor cu dvs., si nicidecum cu " tu ", indiferent ca e de  18 ani sau 81 de ani respectiva persoana. E o binecuvantare pt limba romana ca putem alege sa vorbim cu dvs in loc de tu. Desi cu ani in urma cand nu am gasit curajul sa fac aceasta schimbare in adresare, cu toate ca sufletul simteam ca mi-o cerea si de asemenea constiinta, caci eram convins ca era cel mai bine pt mine sa tin cont de sfatul din Mesajul Graalului de a evita adresarea cu tu in noile relatii, deci pe atunci  gandeam ca mi-ar fi fost mai usor si mai bine daca puteam vorbi in engleza unde nu se face diferenta deloc sau aproape deloc intre adresarea cu tu sau cu dvs. Insa acum sunt de parere ca limba engleza nu ofera  fata de suferinta care ne atinge datorita semenilor de langa noi, protectie atat de mult cat ne ofera limbile care fac diferenta in mod clar intre tu si dvs. Asa cum e si limba romana. Poate unii nu inteleg de ce e asa si gandesc ca de fapt nu e nici o diferenta in relatia noastra cu semenii indiferent ca ii vorbim cu tu sau cu dvs. Totusi Mesajul Graalului spune ca e! Si eu simt ca e! Sufar mult mai putin din cauza semenilor atunci cand ma adresez nestingherit cu dvs. Si in plus ma fac inteles lor mult mai usor  folosindu-l pe dvs in loc de tu. La mine cel putin asa e. 

   Si mai e un motiv pentru care sufar mai putin si mai rar decat inainte din cauza oamenilor: faptul ca simt compasiune fata de ei pentru faptul ca ei fac ceva rau. Adica imi pare rau de fiecare. Undeva adanc in sufletul meu imi pare rau pt fiecare om care face ceva nedrept. Si cu toate astea trebuie sa ma mir de faptul ca totusi eu sunt inca capabil sa actionez gresit sau rau cu buna stiinta. Dar stiu care e cauza! E lenea mea, lipsa mea de vointa serioasa de a depune tot efortul in a ma schimba complet in bine. Indolenta spirituala, adica lenea spirituala care ma face sa uit de mine insumi si sensul existentei mele in lume. E periculoasa intr-adevar indolenta, lenea , indiferenta fata de tine insuti si propriul tau destin. Dar noi nu vrem sa ne luptam cu adevarat cu indiferenta noastra fata de nevoile spiritului nostru.

    Si atunci cum sa ne putem salva spiritual? Caci Domnul pretinde sa depunem tot efortul de care suntem in stare pentru a ne schimba in bine si pentru ca astfel sa mai putem pastra sanse la Mantuire.

   Insa daca noi nu vrem sa ne trezim, ne va trezi viata prin evenimentele ei! Numai sa nu fie atunci cumva prea tarziu pentru noi! Si acest prea tarziu va aparea tot din cauza indolentei noastre de a ne stradui in sensul corect cu adevarat si permanent!

  Cand citesc versurile de mai jos din poezia OAMENI de O. Goga, imi place sa ma gandesc la altii. Insa e ceva gresit. Caci de fiecare data cand ma gandesc ca alti oameni sunt rai sau nedrepti, dar de fiecare data, ar trebui sa ma uit la mine, la cum sunt EU de fapt. Sa ma intreb care din faptele mele ma fac sa fiu asemanator acelor oameni pe care ii gasesc nedrepti. Asta daca sunt capabil sa ma autoexaminez si sa fiu sincer cu mine insumi!

   Si sa ma intreb daca nu cumva si din cauza mea a trebuit " ca-n staul intre dobitoace/ Sa vina pe pamant Iisus. "

   Caci oamenii nu traiesc doar o singura viata pe Pamant.... Iar aceasta de acum nu e nicidecum prima.

   Oameni

Sunt oameni toţi, şi-i plin în lume
De vameşi şi de farisei,
Îi văd şi nu-nţeleg anume
Ce mă mai poartă printre ei.

Le ard blesteme ceriul gurii
Când ţi se par duioşi şi trişti,
Aştern peste pornirea urii
Blândeţe de evanghelişti...

Prin valul care nu se curmă
Arare când mă mai strecor,
Eu simt minciuna cea din urmă
Ce-a umezit buzele lor...

Şi-n minte atunci mi se desface
Misterul proniei ce-a pus,
Ca-n staul, între dobitoace,
Să vie pe pământ Isus...

  

    

" ACELA CE RAMANE SUPUS SLABICIUNILOR SALE VA FI VESNIC SCLAV, CHIAR DACA AR FI REGE! "
ABD-RU-SHIN