Despre nevoia de activitate si despre nevoia de a invata din propria nefericire

"Drept raspuns, am adaugat ca ii doream din toata inima numai bine si speram sincer ca va invata sa gandeasca intr-un fel corect...atunci cand va datora cunoasterea cea mai valoroasa pe care cineva ar putea s-o dobandeasca - si anume cunoasterea de sine si a datoriei care ne revine - lectiilor dure ale nefericirii."
"Dar ea nu adopta metoda folosita de sora ei intr-o situatie asemanatoare, caci nu-si spori mahnirea prin tacere, singuratate si lipsa de activitate."
"Nu exista nimic mai bun decat activitatea - ocupatia activa si indispensabila - pentru alinarea durerii. Activitatea, chiar daca era indeplinita intr-o stare de melancolie, avea darul s-o risipeasca pe aceasta din urma."
"Astfel el a devenit exact ceea ce trebuia sa devina: un om folositor, statornic si linistit, fara sa-si duca viata gandindu-se doar la propria lui persoana."
"Oricine are respect pentru o purtare corecta. Daca el s-ar comporta astfel in general si cu consecventa, nici ei nu i s-ar opune."
"Chiar daca mi-ai da si mai multe ocazii, tot n-as putea fi - in nici un caz - atat de fericita cat esti tu. Atata timp cat nu am firea ta, bunatatea ta...nu voi putea avea niciodata fericirea ta."
"Tuturor ne face placere sa dam lectii, cu toate ca nu-i putem invata pe ceilalti decat ceea ce nu merita sa fie stiut."

Jane Austen