Orasul din vis

 In fata ochilor sufletului uneori imi apare imaginea unui oras cu blocuri mari, inalte, frumoase, insa nu foarte numeroase, si in imaginea aceasta se percepe o liniste profunda, o liniste apropiata de fericire. Da, in imaginea unui oras, se poate percepe fericire. Si intr-o fractiune de secunda imi dau seama ce fel de oameni pot trai in astfel de blocuri de apartamente care sa inspire liniste si chiar ceva asemanator cu o implinire fericita. Cu siguranta, asemenea oameni  nu sunt ca cei dintr-o societate ca a noastra.
 Societatea lor ar fi bazata pe respect reciproc, pe ajutorarea imediata a celor nevoiasi in masura firescului, asa incat ei sa nu sufere de foame sau frig sau sa fie lasati sa-si astepte moartea pe strazi de la o zi la alta, asa cum se intampla azi in marile orase ale lumii chiar si din tarile care sunt mari puteri economice... Totusi, ma intreb daca undeva azi pe Pamant mai exista respect pentru cei nevoiasi sau daca mai exista comunitati unde intr-adevar domneste respectul si pretuirea reciproca intre oameni! Ma intreb daca mai exista localitati in care locuitorii in marea lor majoritate sa aiba adevaratul respect pentru viata, pentru fiinta umana.
   Pamantul si viata oamenilor de pe Pamant nu poate sa mai continue mult timp asa... O schimbare profunda se impune...
 
  Nu exista viitor fara adevaratul respect al semenilor! O societate lipsita de acest respect nu merita sa  dainuiasca in timp. Si drept urmare nici nu va mai dainui...

 De aceea se apropie timpul cand se va implini acea vorba care spune:
" Asteptam lucruri mai bune! Se vor ridica din cenusa... "