Juramantul din Justitie

Azi am fost nevoit sa merg la tribunal, sa depun marturie intr-un proces de contestatie a unei amenzi de circulatie pe care a primit-o altcineva.
Cand am fost chemat in fata de catre doamna judecatoare, am stiut ca ma va pune sa jur. Si am intrebat-o:
- Pot sa jur pe constiinta?
- Ce religie aveti? m-a intrebat intr-o maniera simpla, nepretinzatoare.
- Ortodoxa. Dar consider ca Dumnezeu este prea sfant ca sa jur pe numele Lui.
  Doamna magistrat, s-a uitat intr-o carticica ce o avea pe masa si de acolo a citit o formulare de juramant, pe care nu o stia pe de rost, semn ca o folosea foarte rar, si m-a pus sa repet si eu ce citea ea: " Jur pe onoare si constiinta ca ... "

 Inainte de a-mi citi juramantul respectiv, mi-a spus ca pot sa nu pun mana pe Biblie, daca nu vreau... Nu am mai pus mana nici pe Biblie drept urmare.

 Poate nu am procedat in maniera cea mai corecta in care as fi putut proceda, insa cred ca am facut o alegere buna ca i-am spus doamnei judecatoare ca eu prefer sa jur pe constiinta...

 Noi nu avem idee despre cat de sfant este Tatal Etern si credem ca putem sa implicam numele Sau chiar si in disputele si neintelegerile noastre lumesti, sa-I folosim numele Sau Sfant in juramintele noastre de oameni plini de greseli. Dar este o lipsa clara de respect fata de Ceea Ce un om trebuie sa aiba in fata ochilor sai ca cel mai de pret lucru, Sfintenia Numelui Domnului.
 Eu asa cred...
 Si mai cred ca atunci cand m-a intrebat ce religie am, ar fi fost mai bine sa fi spus: " Sunt ortodox. Si cunoscator al Mesajului Graalului! "
  Abia dupa ce fapta s-a consumat, mi-am dat seama ca as fi putut sa adaug: cunoscator al Mesajului Graalului.
 Data viitoare asa voi face probabil! Insa mai sper si sa nu fie nevoie sa mai ajung pe la tribunal... Nu e prea placut, dar nici insuportabil nu a fost sa stau intr-o sala de judecata si sa depun marturie...