Despre spiritele naturii

Spiritele Naturii apartin folclorului din toate tarile si nu numai in lumea celta, in "Galia impadurita", Insulele Britanice, padurile adinci ale Germaniei si fiordurile scandinave... De exemplu, in zona musulmana, oamenii cred in "djnuni", termen general care cuprinde toate felurile de entitati invizibile, de la fantomele umane si animale pina la spiridusi. "Un djinn mi-a intrat in tractor", spunea un muncitor marocan patronului sau, explicind pana mecanica. Directorul exploatarii agricole respective, universitar parizian absolvent al Normalei Superioare, imi povestea acest lucru ca pe un exemplu tipic al "gindirii prelogice" care afecta popoarele din lumea a treia in general si pe berberii marocani in special. Astazi imi spun ca nu prin cuvinte savante putem explica lucrurile si ca credinta in "djnuni" nu este, desigur, raspunzatoare - cum se sustine in strada d'Ulm - de inapoierea tehnologica a Maghrebului.

La drept vorbind, este ceva universal. Daca crestinismul (sau cel putin interpretarea sa stingace) s-a straduit sa dezradacineze credinta in aceste spirite, n-a reusit niciodata complet. La noi la tara, acum o suta de ani, se vorbea inca de zane... Si chiar in copilaria mea in Bretania (era dupa razboi), bunicile credeau inca in ele. Seara se spuneau multe povesti despre oameni care vazusera vircolaci, zane, spiridusi. Pentru mine, pe atunci o fetita, era cu totul firesc. Stiu ca m-am jucat cu ei - dar un fel de cenzura a memoriei (datorata anilor de universitate?) ma impiedica sa regasesc imaginile lor precise. Pastrez numai o senzatie foarte puternica de amintire, intr-o gradina fermecata, spre golful Morbihan. Ceea ce facea ca gradina sa fie "fermecata" erau tocmai aceste prezente magice. Spre sapte sau opt ani, imi amintesc ca am plins de indignare citind o carte abominabila, care spunea ca nu exista zane!

Una din marile mele bucurii, explorind lecturile lui Edgar Cayce, a fost sa descopar ca si el credea in existenta acestor fiinte "invizibile". Sunt sigura ca multi dintre cititorii mei au avut experiente despre care nu indraznesc sa vorbeasca nimanui. Vor fi foarte fericiti sa constate ca nu sunt pe atit de nebuni pe cit li s-a spus...

(fragment preluat de pe pagina web : http://www.spiritelenaturii.go.ro/carti/pretutindeni.htm )