Umilinta si modestie

Intr-adevar, Domnul nu ne poate obliga sa fim fericiti.


Ma gandeam ieri...ca spiritul are doua aripi: umilinta si modestia. Fara ele nu poate zbura spre Cer...

Inainte de toate, trebuie sa-i dezlegam aripile.

Dintotdeauna omul si-a dorit sa zboare. Nu degeaba se spune "liber precum pasarea cerului"...

Fara libertate, omul nu e om. Din dorinta de a sti mai bine, noi ne legam aripile, iar frica ne paralizeaza. Candoarea ne face sa avem incredere in spirit si sa-l lasam sa ne conduca spre Inalt. De aceea e atat de proaspata si invioratoare...pentru ca odata cu ea respiram in spirit un aer mai pur, aerul din Inaltimile Luminoase.

Dar intelectul incearca mereu sa ne umbreasca fericirea. Il putem stapani intr-un singur fel: lasand modestia si umilinta sa ne creasca in suflet. Radacinile lor se afla acolo, dar noi nu le-am ingrijit, iar aripile noastre s-au atrofiat.

Ganditi-va...ce ne da aripi? Ce ne poarta in al noualea cer? Cand suntem plini de-avant si de entuziasm?

Cand ne lasam spiritul liber. Liber ca pasarea cerului...

Atunci firele aurii care vin de Sus nu mai atarna desirate la capat, ci ne patrund adanc in suflet si ne leaga de Cer. Ele coboara spre noi atrase de aspiratiile noastre si tot ele ne propulseaza spre Inalt. Dar cine isi mai doreste azi modestia si umilinta?

Cate dorinte stupide nu avem, cum risipim Forta pe nimicuri! Cine mai gusta azi din Roua Diminetii?

"Cereti si vi se va da!"

Este destul sa vrem...sa ne dorim cu-adevarat si cele mai pretioase comori ale sufletului vor fi ale noastre.

Cat de saraci suntem fara ele! Tematori si neputinciosi, pentru ca noi insine nu vrem sa fim altfel. Pentru ca nu intelegem. De aceea libertatea inseamna intelegere.

Iata ceva nou, ceva de neinteles pentru vechiul om. Si totusi, o parte din noi intelege si vrea sa implineasca Legile. O parte din noi vrea sa ne depasim pe noi insine. Sa o lasam sa domine!

Iluminarea inseamna sa nu ne opunem Legilor Creatiei. Ele ne poarta in sus, spre Lumina.

Asa le-a lasat Dumnezeu...

Noi de ce nu ne lasam...pur si simplu...sa fim?

( Alina Rus )