Frunza mea albastra

http://sa-traiesc-o-poveste.blogspot.com/

Ne-ar trebui
o mie de ani sa recladim
Ce-am sfaramat aseara,
Cu despartirea noastra!
Si nici atunci nu-i sigur
C-am mai putea sa fim
Eu creanga ta de aur,
Tu frunza mea albastra...

Tristi vom cunoaste
Ceasul, nu dupa dezmierdari,
Ci intreband in stanga si-n dreapta trecatorii.
Singuri si fara remuscari,
Ne vom ciocni in cosmos,
Doar uneori ca norii...

Linistea de-atunci n-o vom mai regasi,
Singuri vom petrece
Cele din urma clipe,
In timp ce pescarusul iubirii va muri,
Batand inca o data din largile-i aripe.

Ne-ar trebui
O mie de ani sa recladim
Ce-am sfaramat aseara,
Cu despartirea noastra.
Si nici atunci nu-i sigur
C-am mai putea sa fim
Eu creanga ta de aur,
Tu frunza mea albastra.

Linistea de-atunci n-o vom mai regasi,
Singuri vom petrece
Cele din urma clipe,
In timp ce pescarusul iubirii va muri,
Batand inca o data din largile-i aripe.