Saturday, January 30, 2010

Despre eternitate si forta vietii

Si cum de eternitatea chiar exista?
Eternitatea e ceva ce se presimte cu intuitia, si nu ceva ce trebuie sa ne stea numai in minte!

Chiar si cand ne ldam batuti
Din cauza maniei, din cauza betiei
Ori din cauza unei iubiri inconsolabile,
Chiar si cand in casa noastra
Ne e tot mai greu sa mai traim,
Si plangi, si nu stii ce anume vrei,
Crede-ma, exista o forta in noi,
Mai puternica decat vuietul
Acestei lumi nebune si inutile,
Exista o forta mai puternica
Decat o moarte ce pare de neinteles
Si decat aceasta nostalgie
Ce de noi nu se desparte niciodata.

Cand tu vei atinge,
Adancul cu degetele tale,
Dintr-odata vei simti puterea vietii
Care te va trage dupa ea.
Poate tu nu stii,
Dar ai sa vezi: o cale de iesire vei gasi!

Chiar si cand nu vrei sa mai mananci
Din cauza durerii ce o duci cu tine,
Si-n tacere iti simti inima batand
Ca pe un zgomot greu de suportat,
Si nu mai vrei sa te ridici,
Si lumea iti pare ceva strain,
Si chiar si cand speranta
De-acum nu va mai fi de-ajuns...

Exista o vointa
Ce chiar si moartea infrunta!
E demnitatea noastra,
Si e puterea vietii...
Ce nu se-ntreaba niciodata
Ce este eternitatea,
Chiar daca sunt unii care ii aduc jigniri
Sau si-ar vinde fericirea!

Cand tu vei simti ca iti cuprinde degetele,
Atunci o vei recunoaste,
Vei stii ca e puterea vietii,
Care te va trage dupa ea!
Nu te da batut vreodata,
Nu ma lasa fara de tine...

Chiar si inauntrul inchisorii
Ipocriziei noastre,
Chiar si in spitalurile
Acestei societati bolnave,
Este o forta care priveste catre tine,
Si tu poti s-o recunosti
Caci este forta cea mai ferma
Ce o purtam in noi,
Si ne face sa visam.
Este forta ce nimeni
A-o stavili nu poate!

Este vointa
Cea mai sensibila si infinita,
E demnitatea noastra
 Si e puterea vietii!

Intr-adevar e forta vietii
Cea care nu se-ntreaba:
" Eternitatea cum de poate exista? "
Dar care lupta zi de zi,
Pentru a ne arata noua
Ce este eternitatea!

Cand tu vei simti
Ca degetele-ti prinde,
Atunci o vei recunoaste,
Vei stii ca este forta vietii!

Forta ce sta-n noi,
Tu trebuie s-o simti.
E forta care te va duce dupa ea
Si cu tandrete, iti sopteste asa:
" Priveste, cat de multa viata
 In jurul tau cu adevarat chiar e!"

( dupa Paolo Vallesi -LA FORZA DELLA VITA)

cosmincozma13@yahoo.it

Masini numeroase si oameni putini

Se spune ca înainte de a muri îti rulează în minte toată viata ta trecuta, de la prima amintire a copilariei, pana la glontul care ti-a patruns in cap. E ultimul film pe care il vezi si  nu poti sa-l povestesti nimanui. Eu nu cred.
Adica, viata cred ca ti-o vezi in clipele acelea din urma, dar nu pe cea trecuta, ci pe cea viitoare. Vezi viata vietii tale netraite, asa cum ti-a fost data, caci Dumnezeu face toate vietile oamenilor sa fie traite pana cand esti inconjurat de destui nepoti ca sa poti sa treci dincolo- oamenii sunt cei care strica proiectul.

Eu nu cred ca baiatul acela in geaca alba, purtat de ceilalti pe deasupra asfaltului Pietei , la lumina baricadei in flacari, cu capul in piept si adidasii in picioarele moi tarsaind carosabilul, vedea atunci tomberoanele si stivele de navete cu lapte ale Bercenilor printre care luptase de atatea ori cu Baracudele pentru stapanirea parculetului de langa M21 – invingand sau cazut rapus. Nici pe tatal, nici pe mama lui nu cred ca-i vedea cum strigau la el stai, stai in casa, unde te duci, esti nebun, nu te-am crescut sa mi te omoare astia.
Eu cred ca Nino, sau Relu, sau Gufi vedea atunci masini. In locul taburilor si tancurilor, nesfarsite suvoaie de masini inundand orasul, din Berceni in Militari, din Balta Alba in Colentina. In Bucurestiul din viitorul lui mort sunt mai multe masini decat oameni. Ele sunt viata. Iar oamenii, soferii in livrea si cu caşcheta ai propriilor masini, fie Dacia, fie Bentley, le duc unde au ele treaba, unde se intalnesc unele cu altele, la marile adunari din parcari sau de aiurea. Multe au geamurile intunecate, ca sa nu se vada ca la volan nu e nimeni." (Cristian Tudor Popescu)








cosmincozma13@yahoo.it

Jale precum mierea

" (...) Seara prin care curge jale ca mierea grea prin faguri (...)"


Am fost acum cateva saptamani la o seara de poezie si muzica clasica in care Maia 
Morgenstern a recitat cateva poezii.
Mi am notat versul de mai sus care mi-a atras atentia auzindu-l, insa nu reusesc nici macar pe google sa-i gasesc apartenenta. Stie oare cineva din ce poezie face parte?





cosmincozma13@yahoo.it

Wednesday, January 27, 2010

Ce conteaza de fapt in viata pentru mine?






POT SA IMPRUMUT 25 $ ?
Un om a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 6 ani asteptand la usa .
  - Tati, pot sa te intreb ceva?
-  Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul
 - Tati, cati bani castigi pe ora?
-  Asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri. Spuse omul nervos.
-  Doar vreau sa stiu...Te rog spune-mi, cat castigi pe ora? 
-  Daca trebuie sa stii, castig 50$ pe ora.
-  Ah, a raspuns micutul, cu capul plecat.
-  Tati, imi imprumuti te rog 25$?
 Tatal s-a infuriat' - Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii
 Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa .
 Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani.
 Dupa o ora, omul s-a calmat si a inceput sa gandeasca:
 Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o
 - Dormi? a intrebat...
 - Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.
 - M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine. Uite aici ai 25$
 Micutul a sarit, zambind. 

- Multumesc tati, a zbierat. Dupa aceea a scos un pumn de bani.
 Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou..
 Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau..
 - De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal.
-  Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul 



 Tati, am 50$. Pot sa cumpar o ora cu tine???? Te rog sa vii mai repede acasa maine . Vreau sa mananc cu tine. 
 Tatal a fost distrus. Si-a luat baiatul in brate si l-a implorat sa il ierte. 



 Este doar o reamintire pentru toti ce lucreaza din greu in viata. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiati de inimile noastre. Sa ne amintim sa impartim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care iubim. 
Daca maine murim, compania pentru care lucram ne va inlocui foarte usor, in cateva ore. Dar familia si prietenii pe care ii lasam in urma o sa simta pierderea pentru tot restul vietilor lor 







cosmincozma13@yahoo.it

Wednesday, January 20, 2010

Renato Zero - Amando Amando

Iubind... Iubind...Eu ma intreb:
Unde am sa ajung?
Iubind... Iubind... Ma apar insa!

Si-am crescut iubind... iubind...
In felul meu~!
Acest  " A Iubi " ce nu ofera alternative
Cu cat mai mult il alungi din minte
Cu atat mai puternic iti revine!


( Dupa cantecul lui Renato Zero - Amando Amando )

cosmincozma13@yahoo.it

Monday, January 18, 2010

Renato Zero - unul din miturile mele

Aceasta lume sta sub o anumita vraja, si
De aceea nu e conectata la realitate.
Omenirea merge inainte dezorientata,
Iar gandurile au atins speta cea mai joasa.
O rugaciune as vrea...
Pentru ca nici un razboi sa nu mai fie intre noi!
Si sa revina iar dorinta de a iubi si de a avea copii.
De egoism ne-am imbolnavit, in timp ce ne minţeam singuri.


Si totusi cate ceruri impreuna am impartit pe vremea cand stiam
Sa ne fim aproape!
Dar acum, iata-ne aici!
Hotarati doar pe jumatate.


Unde vei duce tu surasul meu, si puterea de a trai fara de teama?... Raspunde-mi!
Cui vei dedica tu luna, cu lumina si splendoarea ei?... Raspunde-mi!
E momentul de a ne spune totul,
Acum sau nicicand altcandva,
Iar acel copil care se naste azi, poate vei fi tu... poate esti tu!


M-am hotarat: lupt alaturi de tine.
M-am hotarat: raman.
Eu nu cedez, ba dimpotriva
Chiar imi cer partea mea.
Caci un soldat adevarat
Cunoaste intr-adevar
Ce este de fapt  infernul!
Vreau sa ma intorc la tine,
Fara sa-ti mai par un sclav,
Ci dimpotriva, un rege!

Exista un soare pe care
Nu reusesti sa-l vezi!
El iti vorbeste si tu il crezi.
Este el credinta de azi?
A te darui in intregime...
Iata ce te apropie
Mereu mai  mult, de oameni.
Aceasta e directie

In care azi se merge?
Violenta e noua evanghelie,
Dar Christos in ea nu e.
Daca intr-adevar putem avea
Un viitor depinde doar de noi,
Sa stii!

Ceea ce de fapt avem nevoie
Este un orizont deschis complet,
O zi de duminica, o paine,
O plaja unde sa ne regasim,
Sau cateodata sa ne pierdem !
Vointa sa nu ne lipseasca

Si o rugaciune sa ne insoteasca
Intotdeauna,
Pentru a nu uita nici macar o clipa
De noi insine in timp ce asteptam 

Sa se faca seara...
Pentru ca seara suntem mai adevarati,
Pentru ca seara suntem mai buni,
Pentru ca seara ne intoarcem
Din nou si din nou.... acasa!



( Renato Zero- Il Sole Che Non Vedi )
cosmincozma13@yahoo.it

Sunday, January 17, 2010

atracţie





"Există o lege aspră...când împotriva noastră se comite o dureroasă nedreptate nu ne putem vindeca decât dupa ce iertăm."
(Alan Paton)

m-a atras
colţul,
din dreapta casei tale…
luna îti răvăşea,
chipul de bărbat.
ce doruri
sub frunte-ţi ,
viaţa ascunde?
să fie,
sufletu-ţi pierdut
sau,
nepăsarea ce vine?
ascult în noapte,
şoaptă
dusă de vânt…
“de ce?”
atâta tânguire
nu pot s-ascult…
e prea mult şi pentru mine…
Doamne, de ce
ai lăsat atâta jale,
atâta dor
pentru om?
rătăcesc,
fără ţintă
în inima ta…
atât de singur,
fără rost…


maia





cosmincozma13@yahoo.it

rugăciune mută




  
‘Taci, atâta timp cât nu poţi spune mai mult decât tăcerea. ”
(Pythagoras)

în creştetul pământului,
adunate
clipele zilelor,
ce mor…
lângă icoana sfantă
un om în rugăciune
mută
atata tristeţe,
însingurare
aduce…
braţele sfâşiate,
de secunde,
ruga n-o pot duce…
sufletul mi se strânge…
şchiopătând
cu dosul palmei
şterg, izvorul obosit…
doar linişte,
resemnare-n chip,
când noua lovitură,
năpraznic
loveşte…
mă doare mila,
pentru omul,
ce-n rugă mută
se odihneşte…


maia

cosmincozma13@yahoo.it

Saturday, January 16, 2010

Privind spre soare

Intoarce-ti fata catre soare si umbrele vor cadea in spatele tau... - Proverb Maori 
Singura cale de a avea un prieten... e de a fi unul! R. W. Emerson
Onestitatea este primul capitol al cartii intelepciunii. 
"Honesty is the first chapter in the book of wisdom" Thomas Jefferson 




cosmincozma13@yahoo.it


Monday, January 11, 2010

Copilarie regasita! Copilarie niciodata pierduta!

Dar de ce trebuie sa ne regasim in copilarie, sa resimtim in noi trairile copilariei doar atunci cand ne amintim ascultand un text sau privind o fotografie... Si de ce copilaria e singura sursa pentru noi a acelor trairi atat de valoroase. Adica acum ca am devenit maturi, e firesc sa nu mai traim ca in copilarie? Sa nu mai simtim acele trairi frumoase? 
Asta inseamna de fapt a fi matur, a-ti pierde copilaria?
Chiar asa oare sa fie ? Sa fie neaparat necesar sa pierdem bogatia copilariei noastre?
Eu nu cred!


cosmincozma13@yahoo.it

Sunday, January 10, 2010

O imagine despre puterea tacerii



   Când eram copil stiam cum sã dãruiesc;

 am pierdut acest har de când am ajuns în rândul celor civilizati.
 Duceam o viatã fireascã întru totul; acum totul e artificial în viata mea. 
Pe atunci fiecare pietricicã mi se pãrea a fi nepretuitã;
fiecare copac un obiect de veneratie. Acum venerez împreunã cu omul alb un peisaj pictat al cãrui pret e socotit în dolari! Astfel indianul e remodelat, aidoma stâncilor care
 sunt prefãcute în pulbere si turnate apoi în blocuri
 artificiale ce pot fi zidite în zidurile societãtii
 moderne.
 Primii americani contopeau  cu mândria lor o neasemuitã
 smerenie. Trufia spirituala era strãinã firii si învãtãturilor
 lor. Ei n-au pretins niciodatã cã puterea de a
 folosi vorbirea articulatã e o dovadã de
 superioritate fatã de fiintele necuvântãtoare;
 dimpotrivã, socoteau cã e un dar primejdios pentru ei. Ei cred
 profund în tãcere - semn al unui desãvârsit
 echilibru. Tãcerea e cumpãnirea absolutã a trupului,
 a mintii si a spiritului. Cel care-si pãstreazã
 firea întotdeauna calma si netulburata de furtunile
 existentei - nu asemenea unei frunze, tremurând pe
 ramurã si nici asemenea undei alergând pe oglinda
 strãlucitoare a helesteului - el, în cugetul
 înteleptului care nu stie sã scrie, are atitudinea si
 purtarea idealã în viatã.
 Dacã-l întrebi: "Ce e tãcerea?", el îti rãspunde: "E
 Marele Mister! Sfânta tãcere e vocea Lui!"
 Dacã-l întrebi "Care sunt roadele tãcerii?", el va
 spune: "Aceste roade sunt: stãpânirea de sine,
 adevãrata îndrãznealã sau puterea de a îndura
 greutãtile, rãbdarea, demnitatea si adancul respect. Tãcerea e piatra de temelie a
 caracterului"


 OHIYESA.


 (Ohiyesa, tribul Santee Sioux, The Soul of The
 Indian, Boston, 1911) 
cosmincozma13@yahoo.it

Saturday, January 09, 2010

Respectul de sine

In ziua in care m am iubit cu adevarat,
am inteles ca in toate imprejurarile,
ma aflam la locul potrivit, in momentul potrivit.
Si atunci, am putut sa ma linistesc.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste... RESPECT DE SINE.


In ziua in care m am iubit cu adevarat,
am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala,
nu erau nimic altceva decat semnalul
 ca merg impotriva convingerilor mele.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste... AUTENTICITATE.


In ziua in care m am iubit cu adevarat
am incetat sa doresc o viata diferita
si am inceput sa inteleg ca tot ceea ce mi se intampla,
contribuie la dezvoltarea mea personala.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste... MATURITATE.


In ziua in care m am iubit cu adevarat,
am inceput sa ma eliberez de tot ceea ce
nu imi era benefic...Persoane, situatii,
tot ceea ce imi consuma energia.
La inceput, mintea mea numea asta egoism.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste... IUBIRE DE SINE.

In ziua in care m am iubit cu adevarat,
am incetat sa-mi mai fie teama de timpul liber
si am renuntat sa mai fac planuri mari,
am abandonat Mega-proiectele de viitor.
Astazi fac ceea ce este corect,
ceea ce imi place, cand imi place
si in ritmul meu.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste... SIMPLITATE.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat,
am incetat sa mai caut sa am intotdeauna dreptate,
si mi-am dat seama de cat de multe ori
m-am inselat.
Astazi, am descoperit...MODESTIA.

In ziua in care m-am iubit
cu adevarat, am incetat sa retraiesc trecutul
si am incetat sa ma preocup de viitor.
Astazi, traiesc prezentul, acolo unde se petrece intreaga viata.
Astazi, traiesc clipa fiecarei zile.
Si aceasta se numeste...
PLENITUTIDINE.

In ziua in care m-am iubit cu adevarat,
am inteles ca mintea ma poate insela si dezamagi.
Dar daca o pun in slujba inimii mele,
ea devine un aliat foarte pretios.
Si toate acestea inseamna...
SA STII SA TRAIESTI CU ADEVARAT !

" Nu trebuie sa ne temem de confruntari...
... Din haos se nasc stelele. "

( Charlie Chaplin )



cosmincozma13@yahoo.it

Thursday, January 07, 2010

Versuri - E La Vita Mia - Al Bano

http://www.youtube.com/watch?v=sbqCYRwqvPk
Mi alzo e fuori è ancora luna piena
esco per toccare la mia terra
è un\'altra notte da scordare
niente che ti fa capire
questa vita poi che senso ha

In un silenzio fatto per pregare
forte un dolore sale a farmi male
ma è un vento che si placa in un momento
e lascia dentro tanto freddo
e insieme tanta povertà

E va
il mio pensiero se ne va
seguendo un volo che già sa
in quale cuore andare e arriverà
E va
è la mia età che se ne va
e quanto amore via con lei
è questa vita che passa e dove andrà

Rientro piano e come fossi un clown
lentamente prendo a disegnare
il cerchio rosso del sorriso
luce bianca sul mio viso
nuovamente pronto a cominciare

E va
il mio pensiero se ne va
seguendo un volo che già sa
in quale cuore andare e arriverà
E va
è la mia età che se ne va
e quanto amore via con lei
è questa vita che passa e dove andrà
è la mia vita che passa e dove
andrà

cosmincozma13@yahoo.it

Monday, January 04, 2010

Oglinda pe care o purtam mereu cu noi


Odata, pe înserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case bucurându-se de racoarea serii. În apropiere, serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea îl vazu pe taranul nostru si se gândi:"Omu' asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cât e ziua de mare lâncezeste pe pragul casei..." La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gândi: "Omu' asta e un donjuan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste..." În fine, un strain care se îndrepta spre sat îsi zise: "Omu' asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna bine meritata..."La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune însa multe despre cei trei oameni care se îndreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un mare muncitor.
Tot ceea ce spui vorbeste despre tine; mai ales când vorbesti despre altii.
(Bruno Ferrero)



cosmincozma13@yahoo.it

Daruieste-mi!

Daca vrei intr-adevar sa-mi daruiesti ceva cu adevarat bun...


"
Fa asta pentru mine,
stinge
tipatul lumii.
Discursul sforaitor,
strada asurzitoare
pune-le sa emita pe frecventa
soaptei.
Imprima pentru mine
conversatia stelelor.
Vreau sa inteleg ce-si soptesc;
ele nu tipa nicicand -
sunt mari
fara tipat.
Daruieste-mi
un cuvant uitat si tandru,
atat de tandru si atat de uitat
cum e glasul ultimei frunze ce mai intarzie
pe ram, in decembrie. "

(poezie de pe pagina http://gabitzubitzu.blogspot.com/2007_12_01_archive.html )


cosmincozma13@yahoo.it

Rock si lent

O comparatie intre ce e de bine si ce e de rau  facuta de Celentano prin acest joc de cuvinte dintre lent si rock:

Apa e rock,
Cine o privatizeaza e lent.
Sa asculti glasul periferiei e rock.
Sa construiesti o speranta e rock.
Tot ceea ce se ridica de jos e rock.
Cine adopteaza un copil e rock,
cine adopteaza doi e hard rock.
Birocratia adoptiilor e lenta,foarte lenta.
Sa citesti carti e rock.
Eu adorm dupa al treilea rand,...sunt lent.
Sa spui eu ,e lent,sa spui noi... e rock.
Sa studiezi e foarte lent,daca nu ai profesori rock.
Sa ai un celular e lent,sa ai doua e foarte lent.Trei telefoane ...
A fi indiferent e lent, emotiile sunt intotdeauna rock.
Sa discuti pe strada cu un necunoscut e rock.
Indiferenta e lenta,emotiile sunt intotdeauna rock.
Sa crezi e rock,chiar si sa nu crezi e rock.
Insa a nu spera e lent.
Contractele prematrimoniale sunt foarte lente.
A plange,a rade,a trai,a trai impreuna e rock.
Sa urci in carul celor ce au invins e lent.
Cine trage cu arma,cine se teme,cine nu respecta libertatea celuilalt,cine ucide,cine face parte din mafie ... e lent.
Cine spera,cine e un cetatean onest e rock.
Banca mondiala,fondul monetar,toate institutiile care saracesc popoarele din sud,sunt foarte lente!Lente de nevindecat.
A te plange ca nimeni nu-ti da o posibilitate e lent,
sa incerci mereu pana la ultima putere e rock.
Toate strazile putin circulate sunt rock,
soseaua de centura e lenta...mai ales in orele de varf!...



Imi place, de asta le-am republicat aceste cuvinte. Aceste cuvinte Adriano Celentano le-a rostit intr-un show televizat pe canalul public al italienilor, show numit: Rockpolitik.
cosmincozma13@yahoo.it

Sunday, January 03, 2010

Omul vazut ca o lumanare


" Lumanarea lumineaza in tacere fara sa faca zgomot, fara sa atraga atentia. Cu cat lumineaza mai mult, cu atat se miscsoreaza mai mult pe sine. Nu se inalta, ci se face tot mai mica. La fel, cel care se roaga o face in taina si cu smerenie. Si cu cat se apropie de Dumnezeu prin rugaciune, cu atat se vede pe sine tot mai mic si mai neinsemnat.
O lumanare aprinsa raspandeste caldura si lumina in jurul ei. Ea nu arde numai pentru sine, ci intotdeauna si pentru ceilalti. Din flacara ei se pot aprinde si alte lumanari, fara ca lumina ei sa i se imputineze. Ba chiar in acel loc se face mai multa lumina.
La fel cel care se roaga, se roaga si pentru cei apropiati, nu doar pentru sine. Iar marii practicieni ai rugaciunii se roaga pentru toti oamenii, pentru mantuirea intregii lumi. Lumina sufletului celui care se roaga indeamna tainic si alte suflete la rugaciune, si cand mai multe suflete se aprind laolalta, in acel loc lumina nu se risipeste, ci se inmulteste.
Intotdeauna o lumanare moare arzand, dupa ce si-a topit tot trupul si si-a inaltat flacara la cer. Asemenea si pe oameni, sfarsitul vietii ar trebui sa-i gaseasca in rugaciune. Cea mai frumoasa moarte este moartea unei lumanari. Ea moare dupa ce a topit in sine tot ce a fost pamantesc, si trupesc, si a devenit in intregime lumina. Ce minunat ar fi sa invatam sa murim ca o lumanare… "


 Dar cea mai frumoasa rugaciune este orice fapta savarsita cu bucurie sincera. A-ti trai viata cu bucurie inseamna a te ruga cu adevarat... Pentru ca cel care reuseste sa-si traiasca viata cu bucurie, multumeste in acelasi timp prin faptele sale Tatalui Etern, pentru toata existenta de care are parte in Creatia Sa. Pentru bucurii atunci cand ele vin, cat si pentru tristeti si suferinte atunci cand acestea trebuie, au trebuit sau vor trebui sa vina peste el pentru a-l ajuta sa pretuiasca mai mult viata cu valorile si bucuriile ei.
cosmincozma13@yahoo.it